LIVE Raport BNR asupra inflației. Prognoza de inflație pentru sfârșitul anului e de 7,5%, dar avem o revizuire ascendentă a traiectoriei pe parcursul lui 2024, în contextul majorărilor legiferate de taxe și impozite/ Procesul dezinflaționist va continua. Isărescu: Ajungem în intervalul țintei în T3 2025

Prognoza de inflație pentru sfârșitul anului curent rămâne la 7,5%, dar avem o revizuire ascendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate ale unor taxe și impozite, a anunțat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în prezentarea de azi a raportului trimestrial asupra inflației. Procesul dezinflaționist este anticipat să continue, cu această întrerupere temporară în T1 2024 (când vor intra în vigoare noi taxe și impozite). România a ajuns să aibă a doua cea mai mare rată anuală a inflației din UE după Ungaria.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în ședința de miercuri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an.  Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost, de asemenea, menținute la 6,00 la sută pe an în cazul celei de depozit și la 8,00 la sută pe an în cazul celei de creditare. Pe ansamblul trimestrului II 2023, așa cum s-a anticipat, rata anuală a inflației și-a accelerat considerabil descreșterea, reducându-se de la 14,53 la sută în martie la 10,25 la sută în iunie.
Scăderea a fost antrenată în continuare în principal de dinamicile prețurilor energiei și combustibililor, care și-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluției cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale. În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută în iunie, de la 14,6 la sută
în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Mugur Isărescu a prezentat azi raportul trimestrial asupra inflației.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Raportul integral poate fi consultat AICI

Principalele declarații ale guvernatorului BNR:

• Datele din raport și informațiile sunt cele care au apărut până spre mijlocul lunii octombrie
• Rata anuală a inflației IPC și-a menținut traiectoria descrescătoare în trimestrul III. Avem o scădere a indicelui general, cât și a indicelui CORE 2 ajustat, inflația pe care o urmărim în mod deosebit, sensibilă la politica monetară.
• Clasamentul european: La inflația IAPC (indecele armonizat al prețurilor de consum), ne menținem o poziție relativ bună pe baza acestui indice calculat ca variație medie anuală (12 luni/ 12 luni). Am pierdut în mod categoric din poziția relativ mai bună din perioada anterioară, în ceea ce privește variația anuală (lună/lună). Eram pe locul 7-8 în lunile de vară, acum am ajuns pe locul 2, singura țară care are o variație anuală mai mare decât noi e Ungaria. De ce? Principalul factor e cel caracteristic României: avem un deficit fiscal mai mare, o poziție fiscal bugetară mai vulnerabilă și încă nu au intrat în efect măsurile pentru a reduce acest deficit bugetar. Menționăm că datele Eurostat din octombrie arată că inflația anuală a coborât la 4,3% în zona euro în luna septembrie și la 4,9% în UE, iar cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în Ungaria (12,2%), România (9,2%) și Slovacia (9,0%).
• Evoluția prețurilor agro-alimentare în trimestrul 3 a fost forța motrice care a dus inflația în jos. Motivele: în UE și în România au fost recolte relativ bogate la cereale, măsura plafonării adaosului comercial a contribuit.
• Avem o revizuire ușor descendentă a anticipațiilor pe termen mediu și lung
• Înainte de criza energetică, mai toate creșterile de preț erau concentrate la 2-3%, în limita țintei noastre. În 2021 am avut debutul crizei energetice, în 2022 șocurile se propagă în prețurile finale.
• Avem semne timide de relaxare a pieței muncii în trimestrul III, s-a diminuat ritmul angajărilor. Trebuie să fim foarte atenți la acest tip de inflație, cu majorarea costurilor salariale
• Avem o tempereare a creșterii economice în trimestrul II, care va continua și în trimestrul III, nu vedem deocamdată semnele unei recesiuni, dar temperarea creșterii e evidentă. Să dai inflația în jos fără să intri în recesiune e o treabă foartea grea. Va trebui să fim atenți la mixul de politici economice.
• Cursul de schimb ne ajută. Am evitat o inflație mai mare în primii doi ani după declanșarea crizei energetice și în jumătatea acestui an, dar prima de risc a României e cea mai mare. Principalul factor: situația deficitelor gemene (cel fiscal și cel de cont curent rămân încă mari)
• Prognoza de inflație pentru sfârșitul anului curent rămâne la 7,5%, dar avem o revizuire ascendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate ale unor taxe și impozite (impactul de runda 1 al creșterilor de TVA și accize asupra inflației IPC este estimat la 0,9 puncte procentuale)

• Procesul dezinflaționist este anticipat să continue, cu o întrerupere temporară în T1 2024 (când vor intra în vigoare noi taxe și impozite). Ajungem în intervalul țintei la orizontul Trimestrului 3 din 2025. Nu este rău, în contextul a două războaie și atâtor incertitudini. Deocamdată, prognoza arată bine.

• Ce riscuri vedem la adresa prognozelor: La impactul prețurilor materiilor prime a bunurilor intermediare și finale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, vedem riscuri în sus. Politica fiscală și cea a veniturilor aduc riscuri în ambele sensuri – unele, cum sunt măsurile de majorare a unor taxe care se duc direct în prețuri – în sens de creștere a prețurilor, dar din punct de vedere a cererii agregate, atingerea obiectivului de deficit bugetar duce inflația în jos. Pe piața muncii, luând în considerare și anul electoral, riscurile sunt de a împinge prețurile în sus.
• Isărescu a fost întrebat care este poziția sa, după discuțiile pe Legea pensiilor, în contextul avertismentului de la Ministerul Finanțelor că nu s-au identificat surse de finanțare pentru creșterea pensiilor și a perspectivelor legate de creșteri de taxe inevitabile și de pericolul pentru deficitul bugetar. “Noi pornim judecata de la faptul că atingerea țintelor fiscal bugetare sunt esențiale. Guvernul și parlamentul trebuie să găsească soluții să ducă deficitele în țintele pe care ni le-am asumat cu UE. Cum se va face asta? Noi sprijinim orice mix de politici, reduceri de cheltuieli, majorări de taxe care duc la acest lucru. Dar sprijinim ce e realist. Eu, personal, nu văd cum o fi România mai altfel decât alte țări din UE care ajung la echilibru bugetar cu 32-36% venituri din PIB și noi să facem asta cu 27%. Că vom creștem veniturile prin colectare mai bună, prin reducerea evaziunii, că reducem și pe alte căi – asta e datoria politicii fiscal bugetare, noi sprijinim orice măsură, dar să fie realistă”.
• Își permite România creșterea pensiilor și salariilor? “Când avem datele, le comentăm pe bază de analiză, deocamdată nu le avem”.
• Despre așteptări prind modificarea ratei dobânzii de politică monetară: “Avem o inflație încă mare, este peste rata de politică monetară, nu e clar că ea se duce în jos, poate să apară și o curbă. Pot fi șocuri pe care nu le știm. Nici nu e momentul să discutăm despre o eventuală reducere a ratei dobânzii”.