Sursa foto: Asociatia Pro Infrastructura
Cel mai probabil, România va pierde bani europeni din PNRR pentru proiectul magistralei M300 Cluj-Oradea, având în vedere stadiul actual al lucrărilor, arată o analiză a Asociației Pro Infrastuctură.
Modernizarea şi electrificarea Magistralei 300 Cluj-Napoca – Oradea se face pentru creşterea vitezei la 120 km/h pentru trenurile de călători pe întregul traseu, respectiv 80 km/h pentru garniturile de marfă şi o viteză maximă de 160 km/h la cele de călători, de unde şi valoarea mare a proiectului.
Asociația Pro Infrastructură, care a urmărit în teren evoluția proiectului, transmite că, din cei 166,5 kilometri care trebuie electrificați și modernizați între Cluj-Napoca și granița cu Ungaria, lucrările înaintează bine pe anumite porțiuni, dar stagnează pe altele.
“Dacă pe primele două tronsoane dinspre Cluj-Napoca sperăm să se reia circulația în prima parte a anului viitor, inițial pe tracțiune diesel, pe celelalte două doar putem visa la trafic pe ambele fire la final de 2026”, transmite API.
Circulația pe Aleșd-Oradea va fi menținută pe un fir pe toată perioada șantierului ca să nu fie blocată activitatea industriei locale, cum ar fi cea a platformei Holcim de lângă Aleșd. În schimb, linia s-a închis între Episcopia Bihor și graniță.
Conform raportului oficial oferit de CFR luna trecută pentru sfârșit de ianuarie 2025, stadiul fizic este 23% pe lotul 1 (Cluj-Aghireșu), 32% pe Aghireșu-Poieni, doar 4,5% pe Poieni-Aleșd (include defileul, zona cea mai dificilă de pe traseu), respectiv 10% pe Aleșd-Frontieră Ungaria.
“Nu ne așteptăm ca avansul din februarie să ne dea pe spate, mai ales că vorbim de o lună de iarnă.
Teoretic, jalonul PNRR cere ca lucrările să fie gata în august 2026 ca să și fie decontate de la Bruxelles. În condițiile cifrelor de progres amintite și a diverselor blocaje, mai ales pe lotul 3 unde încă se proiectează și nu avem autorizație de construire emisă peste tot, este practic o garanție că România va pierde bani europeni (și) de pe acest coridor feroviar. Întrebarea este câți”, notează Pro Infrastructura.
“Ca să se reducă pierderile financiare din PNRR, trebuie ca proiectarea pe Poieni-Aleșd și emiterea autorizației de construire să devină realitate în următoarele 3-4 luni, maxim, și să se rezolve cât mai rapid celelalte blocaje, cum ar fi tranșarea situației gării Poieni. Și antreprenorii de pe toate loturile să se autodepășească: Alstom-Arcada pe primele două tronsoane dinspre Cluj-Napoca, FCC-Gülermak pe cel mai dificil sector, respectiv WeBuild-Pizzarotti pe capătul vestic”, a mai transmis API.
Cele patru secțiuni au termene contractuale de execuție de 36 de luni fiecare, iar autorizațiile de construire au fost emise în 2024 pe diverse bucăți, însă nu peste tot.
