Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) nu trebuie extins, ci trebuie lăsat câţiva ani de zile să se stabilizeze, să funcţioneze bine şi să învăţăm pe parcurs care sunt elementele pozitive şi negative, a declarat, joi, la un eveniment de specialitate, vicepremierul Tanczos Barna, transmite Agerpres.

“Acest sistem (SGR) nu trebuie să fie un sistem care produce profit. Acest sistem trebuie să aibă nu se poate transforma într-o goană după bani, după profit. Nici retailerii, nici producătorii, nici alte alţi participanţi în acest sistem nu se pot uita şi nu trebuie să se uite la sistem ca la o sursă de profit. Al doilea lucru la fel de important este să nu împodobim bradul până nu este stabil. Sistemul nu trebuie extins. În momentul de faţă trebuie lăsat câţiva ani de zile să se stabilizeze să funcţioneze bine, să învăţăm pe parcurs care sunt elementele pozitive şi negative. După aceea putem extinde dacă este nevoie sau să putem modifica dacă este nevoie pentru a deveni unul şi mai bun”, a afirmat Tanczos.

Potrivit oficialului, SGR este un sistem care trebuie stabilizat lună de lună, pentru că “zi de zi ne confruntăm cu provocări”.

“Sunt extrem de mândru de faptul că această instituţie a reuşit să pună bazele unui sistem funcţional, solid, eficient şi cu un raport deosebit din toate punctele de vedere şi din punct de vedere social, pentru că a reuşit să educe populaţia din România şi din punct de vedere economic şi o să aveţi aici cifre relevante despre raportul economic dar şi din punct de vedere al mediului. Deja vedem care este impactul asupra mediului înconjurător. Am ajuns în contact cu acest proiect ca un fel de outsider. Nu eram din rândul producătorilor, nu eram din rândul celor care se ocupau de colectarea deşeurilor sau ambalajelor, nu eram înainte de a veni la Ministerul Mediului într-un contact direct cu acest fenomen al gestionării deşeurilor şi ambalajelor. Probabil tocmai de aceea am primit un pic altfel. Împreună cu cei care au fost artizani şi iniţiatorii acestui proiect, producătorii de băuturi, am reuşit să punem bazele principiale solide, care trebuie să rămână baze şi pentru anii următori (…) Cred, în continuare, că SGR nu este matur, trebuie stabilizat lună de lună. Zi de zi ne confruntăm cu alte provocări. În momentul de faţă este cel mai cunoscut proiect de mediu de colectare de deşeuri de ambalaje din ţară, este îndrăgit de populaţie, este folosit de populaţie, iar obligaţia noastră este să găsim soluţii de sustenabilitate economică”, a mai spus demnitarul.

Deputatul PNL Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, a anunţat la sfârșitul lunii octombrie, depunerea unei iniţiative legislative potrivit căreia se extinde sistemul de garanţie-returnare şi la ambalajele de borş, oţet, apă distilată, cafea şi produsele de cafea, precum şi la borcane şi ambalaje reutilizabile, transmite Agerpres.

“Am depus, astăzi, un proiect de lege care modifică legislaţia primară în ceea ce priveşte ambalajele, legat de extinderea sistemului de garanţie-returnare. Practic, ducem SGR-ul şi în cămară pentru că, pe lângă toate categoriile cu care ne-am familiarizat deja, urmează să extindem sistemul şi la borş, la oţet, la apă distilată, la cafea sau produse pe bază de cafea. Totodată, mai am o veste foarte bună, respectiv faptul că începând cu 1 ianuarie 2027 sperăm să avem sistemul de garanţie-returnare şi la borcane, fie că discutăm despre borcane cu capac din metal sau de plastic, de compot, de zacuscă sau de murături”, a afirmat Fechet, la Parlament.

El a menţionat că, potrivit proiectului, borcanele vor putea fi aduse la RVM-uri, la punctele de colectare, şi, astfel, se va putea atinge un grad de colectare adecvată a acestora.

Fechet a spus că acest sistem de garanţie-returnare va fi şi pentru ambalajul reutilizabil.

“Astăzi, SGR-ul este doar pentru ambalaj de unică folosinţă. Auziţi, probabil, ori de câte ori introduceţi o sticlă într-un RVM cum este, fie spartă, dacă discutăm despre sticlă, sau presată în cazul unui unei doze sau în cazul unui pet. Pentru ambalajul reutilizabil şi sticla se poate refolosi şi de 50 de ori şi de 60 de ori, fiind spălată pentru sucuri, pentru apă plată sau minerală, băuturi răcoritoare, bere şi aşa mai departe să putem să ne folosim de aceeaşi infrastructură şi pentru gestionarea ambalajului reutilizabil”, a menţionat deputatul liberal.

Potrivit acestuia, iniţiativa legislativă vine în continuarea proiectului pe care l-a scris atunci când ocupa funcţia de ministru al Mediului şi “va face România şi mai curată decât este astăzi”.

“Sistemul este suficient de matur încât să permită extinderea lui şi spun acest lucru pentru că cifrele lunii septembrie indică un grad de colectare de peste 90%, ceea ce îl face comparabil cu orice alt sistem de colectare de garanţie-returnare din Uniunea Europeană şi mult superior, în aprecierea mea cel puţin, faţă de sistemul convenţional de colectare a materialelor reciclabile, unde avem un grad de colectare de 13 – 14 – 15%”, a susţinut Mircea Fechet.

Întrebat dacă se va aplica şi pentru capsulele reutilizabile, Fechet a spus că în niciun caz nu se poate introduce o capsulă de cafea într-un RVM.

“Deocamdată, discutăm despre ambalaje reutilizabile, capsulele reutilizabile, bineînţeles că la fel cum se întâmplă cu multe alte deşeuri care ar putea fi reciclate, ele sunt o problemă de mediu ce trebuie gestionată. În niciun caz nu putem să introducem o capsulă de cafea într-un RVM pentru că RVM-ul pretinde nişte dimensiuni minime şi nişte dimensiuni maxime. Garanţia astăzi în lege este de 50 de bani, cel mai probabil această garanţie se va păstra şi la ambalajul reutilizabil”, a mai spus Fechet.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -