Termocentrala care nu se mai termină nu produce MWh, ci modificări de legi

Mecanismul de alocare gratuită a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (GES) pentru producătorii de electricitate, în care este inclus Planul Național de Investiții (PNI), este extins cu un an, până la 31 decembrie 2026 (acum are termen-limită 31 decembrie 2025), strict pentru a da o şansă finalizării termocentralei Iernut a Romgaz, proiectul care nu se mai termină.

Acesta este subiectul unei hotărâri de Guvern a Ministerului Energiei, prin care se încearcă salvarea a sute de milioane de euro alocaţi până acum pentru Iernut, termocentrală care s-a blocat din nou, de această data la un grad de realizare de 97,5%.

Certificatele de emisii sunt acele aşa numite „drepturi de poluare” pe care România le primeşte cu titlu gratuit ca să modernizeze producția de energie electrică și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Mai pe scurt, bani ca să nu mai generezi energie poluantă. Contravaloarea lor este folosită ca fond de investiții (PNI) pentru proiecte de modernizare în sectorul energetic.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Dintre cele patru investiții majore finanțate din fondurile PNI (provenite din certificatele GES alocate gratuit), proiectul de la Iernut, o centrală termoelectrică de 430 MW, este singurul rămas neterminat. Deși progresul fizic total al proiectului se ridică la aproximativ 97,5%, acesta a fost blocat de eșecul și, ulterior, de rezilierea contractului cu executantul (Asocierea Duro Felguera și Romelectro), survenită la data de 13 octombrie 2025.

Pentru a evita pierderea finanțării nerambursabile și pentru a pune centrala în funcțiune, Romgaz intenționează să preia rolul de antreprenor general și să finalizeze lucrările rămase prin contractarea directă a subcontractanților esențiali. Efortul impune însă o ajustare majoră a termenelor inițiale.

„Romgaz intenționează să realizeze proiectul ca antreprenor general printr-o Unitate de Implementare a Proiectului și să finalizeze centrala până cel târziu la 31 decembrie 2026, precum și să preia contractele de lucrări, servicii și furnizare de materiale de la subcontractorii esențiali ai Duro Felguera pentru construcții civile, lucrări termomecanice, lucrări electrice și instrumentație și control”, scrie în fundamentarea HG citată.

Măsura propusă nu modifică schema de ajutor de stat, ci se concentrează pe prelungirea termenelor operaționale din cadrul PNI, creând astfel cadrul legal necesar pentru ca investiția Iernut să beneficieze în continuare de fondurile nerambursabile.

Termocentrala Iernut trebuia să fie gata de acum cinci ani. Romgaz a semnat prima dată cu spaniolii de la Duro Felguera pentru construcția Iernut în 2016. Investiția trebuia terminată în 2019 și costa 261 milioane euro. În 2021, s-a rezliat prima dată contractul, dar acesta a fost reluat în 2023, cu suma totală crescută la 320 milioane euro. Luna trecută s-a reziliat din nou, pentru că spaniolii sunt în insolvenţă şi nu mai au capacitatea de a-şi duce la bun sfârşit lucrarea. Iernut are o capacitate proiectată de 430 MW și rol de echilibrare a Sistemului Energetic Național. Aceasta ar fi a doua mare termocentrală pe gaze construită după Revoluţie, după cea de 860MW a Petrom.