Agricultura României a absorbit fonduri europene de aproape 40 de miliarde de euro în ultimii 25 de ani, spune șeful Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR)

“Legat de componenta AFIR şi a fondurilor europene, cred că nu mai are rost să mai discutăm. Aţi menţionat doar subvenţiile agricole, dar cred că trebuie să venim şi cu componenta de modernizare, Pilonul 2 din Politica Agricolă Comună, o sumă importantă, cred, pentru agricultura României. Dacă vorbim din anul 2000 încoace, din perioada de preaderare cu programul SAPARD până astăzi cred că putem să discutăm de o sumă consistentă, aşa…la un calcul global ne apropiem de 40 de miliarde de euro, Pilon 1, Pilon 2, aduşi în agricultura României şi lucrul acesta se vede. Este de ajuns să te duci în orice fermă din România şi să vezi mecanizarea de care dispun fermierii, dotarea cu utilaje, investiţiile în infrastructura secundară de irigaţii, investiţii în creşterea calităţii terenului şi combaterea eroziunii solului. Chiar dacă n-au prins ele la început foarte mult, iată că acum sunt din ce în ce mai mult avute în vedere de fermieri, pentru că schimbările acestea climatice (…) ne dau bătăi de cap în aproape toate sectoarele de activitate”, a spus Chesnoiu, la lansarea noii ediţii a “Cartei Albe a agriculturii din România”.

Şeful AFIR a remarcat că, în momentul da faţă, se poate vorbi despre antreprenori în agricultură şi nu doar de fermieri. În plus, apare generaţia tânără de fermieri, cu o altă mentalitate, îndreptată către profit.

“Raportat la ceea ce se întâmplă astăzi, într-adevăr, în ultima perioadă nu mai există suficient de multe instrumente de sprijin pentru antreprenorii din agricultură, dar eu pot să constat de fapt că începem să vorbim despre antreprenori în agricultură şi cred că ăsta este lucrul care ar trebui să ne bucure cel mai tare, pentru că înainte vorbeam strict numai de fermieri, adică acea persoană care se află în fermă, seamănă, face lucrările de întreţinere a culturilor şi apoi recoltează îşi vinde recolta – şi ăsta era fermierul român. Din ce în ce mai mult (…) apare generaţia aceasta tânără de fermier cu o altă mentalitate, cu o mentalitate raportată la ce trebuie să se întâmple într-o companie, adică să fie îndreptată către profit. Şi aici cred că diferenţa în viitor se va face în continuare între ceea ce înseamnă agricultura de subzistenţă, pe care statul român a tratat-o cu foarte mare atenţie din perspectiva componentei sociale şi a întinderii pe care o are în mediul rural, şi, mai nou, cu politicile agricole structurale, cu strategiile de dezvoltare ale agriculturii pe termen scurt, mediu şi lung, care, cu sincope uneori, sunt puse în aplicare şi îşi ating rezultatele”, a transmis el.

Adrian Chesnoiu a admis că în continuare există agricultură de subzistenţă, respectiv agricultura de supravieţuire, în care fermierii se gândesc doar la cum să asigure hrana pentru familie, nicidecum la profit.

“Da, poate a părut ciudat că există acea creditare de supravieţuire, dar (…) există şi agricultură de supravieţuire, aşa-zisa agricultură de subzistenţă. Sunt foarte mulţi fermieri care sunt acolo, nu se gândesc în niciun caz la profit, se gândesc la asigurarea hranei pentru propria familie şi dacă au un mic excedent acolo să producă pentru a reuşi să-şi acopere cele necesare vieţii de zi cu zi. Asta, din păcate, o resimţim”, a arătat oficialul AFIR.

Potrivit acestuia, activitatea agricolă este domeniul cu cei mai mulţi factori exogeni de risc, care nu pot fi controlaţi, cel mai prezent fiind seceta.

“Activitatea agricolă cred că este zona cu cei mai mulţi factori exogeni de risc, care nu ţin neapărat de fermier în sine. El îşi face treaba cum a învăţat, inginerul agronom ştie meserie, avem oameni extraordinar de bine pregătiţi în agricultura României, dar sunt o serie de factori exogeni pe care fermierul nu-i poate controla. Şi (..) aţi reliefat faptul că peste 70% dintre fermieri precizează seceta ca un factor de risc accentuat în business-ul lor şi, evident, de aici decurge răspunsul autorităţilor (…) despre politicile agricole, despre investiţiile în irigaţii, susţinerea investiţiilor pe care fermierii le fac, noul concept pe care l-am introdus în Planul Naţional Strategic, tocmai ca răspuns pentru fermierii care se află în afara arealului irigabil cunoscut pe tot ce înseamnă sistemul naţional de irigaţii, acel concept de sistem de irigare la nivel de fermă, care eu cred că în viitor va prinde foarte mult elan”, a mai spus Chesnoiu.

IMM România a lansat, luni, “Carta Albă a Agriculturii “, ediţia a 2-a, scopul lucrării fiind evaluarea stării actuale a agriculturii şi identificarea principalelor provocări şi oportunităţi pentru următorii ani.