O bună absorbţie a fondurilor europene necesită îndeplinirea unor condiţii, care ţin, între altele, de o mai bună guvernanţă a companiilor de stat, precum şi de garanţia că aceşti bani sunt bine investiţi, consideră membrii comunităţii de afaceri româno-germane.

Într-o dezbatere organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) cu prilejul întâlnirii lunare a membrilor, pe tema oportunităţilor de finanţare prin fonduri europene, a fost analizat stadiul absorbţiei fondurilor europene în România în mediul public şi privat, transmite Agerpres.

Având în vedere situaţia economică dificilă prin care trece guvernul şi importanţa unui stat funcţional pentru societate şi economie, membrii comunităţii au înţeles că era necesară o creştere a taxelor, conform unui comunicat al AHK.

“Totuşi, pentru relansarea economiei este nevoie de reforme care să reducă birocraţia. Acest lucru nu numai că este costisitor, dar şi încetineşte activitatea economică. Deci, este vorba despre reforma statului, în care întreaga comunitate de afaceri, internaţională şi naţională, îşi pune mari speranţe”, a declarat, în deschiderea evenimentului, preşedintele AHK România, Volker Raffel, potrivit sursei citate.

Mai exact, el a făcut referire la necesitatea unui proces de achiziţii publice mai rapid, la nevoia unei administraţii locale eficiente şi la importanţa disponibilităţii autorizaţiilor necesare pentru a transforma fondurile europene în realitate.

Pe de altă parte, Volker Raffel atras atenţia că disponibilitatea fondurilor europene, care au susţinut semnificativ economia românească, este incertă pe termen lung.

“Aşadar, să ne bucurăm cât mai mult de momentul în care ne aflăm şi să folosim fondurile în cel mai eficient mod posibil, pentru a atrage investiţii în România şi pentru a stimula creşterea economică. Şansa există, banii există – să îi absorbim şi să obţinem maximum din ei”, a subliniat preşedintele AHK România.

Reducerea cheltuielilor bugetare, fără a reduce însă investiţiile, a fost şi mesajul transmis de directorul general al AHK România, Sebastian Metz. Fondurile europene vor contribui la creşterea competitivităţii economice, a adăugat el, precizând că este nevoie ca aceşti bani să fie investiţi acolo unde economiile locale au mare nevoie de ei.

“Cred că putem discuta şi despre descentralizarea administraţiei şi orientarea fondurilor publice la nivel local sau regional. Şi, nu în ultimul rând, din partea mediului privat există de multă vreme solicitarea de a avea disponibile mai multe fonduri europene pentru cofinanţarea investiţiilor companiilor private. În perioada următoare, ar trebui ca fondurile publice să fie multiplicate prin investiţii private – de exemplu, în cazul investiţiilor urgent necesare în sectorul energetic. De asemenea, agenda de politici economice şi industriale trebuie să fie mai bine corelată cu utilizarea fondurilor europene – mai ales în domeniul tehnologiilor”, a precizat Sebastian Metz.

La rândul său, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a prezentat situaţia centralizată a celor peste 24.000 de proiecte finanţate prin PNRR la nivelul întregii ţări, împreună cu stadiul derulării lor, domeniul de activitate şi localizarea exactă a lucrărilor, pe o hartă interactivă.

“Trebuie să punem în aplicare ceea ce avem aici. În acest moment, nu există posibilitatea de a muta finanţările de la o industrie la alta”, a precizat Pîslaru.

În privinţa viitoarelor instrumente financiare, adică fondurile care vor înlocui PNRR -ul, acestea vor prioritiza competitivitatea. “Se poate observa o flexibilitate fără precedent în propunerea Comisiei, cu un fond unic, deci nu mai există fonduri libere sau fonduri diferite, ci un singur fond. Marea veste este că întregul potenţial este neîngrădit şi că se pot aloca aceşti bani într-un mod eficient, acolo unde sunt priorităţile fiecărui stat membru”, a adăugat ministrul.

Totodată, ministrul a propus cu această ocazie mediului privat un parteneriat, invitând companiile să participe la un plan de investiţii pe şapte ani, cât vor dura perspectivele financiare 2028-2034. Prin acest plan statul, firmele şi UE ar finanţa dezvoltarea Românei.

Primarul municipiului Deva, Lucian Rus, a explicat în cadrul dezbaterii, cum Fondul pentru o Tranziţie Justă al UE a contribuit la dezvoltarea oraşului. Fiind într-o zonă considerată dezavantajată, judeţul Hunedoara a primit cea mai mare alocare din acest fond comparativ cu celelalte judeţe.

“Dezavantajul îl putem transforma într-un avantaj pentru că Deva este un loc în care se pot face investiţii. Sunt companii mari din Germania care vor să investească în industrie. Este nevoie însă ca şi statul să devină partener pentru industrie şi să susţină financiar autorităţile pentru derularea programelor prin fonduri europene. La Deva va fi funcţională şi o mare centrală electrică pe gaz, la Mintia, parte din fostul complex energetic Hunedoara. Nu avem încă parc industrial sau panouri fotovoltaice, dar intenţionăm să le construim”, a menţionat Rus.

Reprezentanţii companiilor membre ale AHK România au solicitat, de asemenea, proiecte de finanţare care să permită intensificarea colaborării cu universităţile.

“Am început aici în România acum 20 de ani, un ecosistem în Bucureşti; între timp avem activităţi de cercetare-dezvoltare în Cluj, Braşov, Iaşi. Ecosistemele cu care echipele noastre colaborează, cu care fac schimb de idei, dezvoltă proiecte împreună, sunt locale: o universitate locală, un start-up local. O companie ca a noastră sau alte companii pot transforma aceste idei în produse globale. De aceea, ne-am dori ca agenţiile regionale de dezvoltare, de exemplu, să vină cu apeluri adecvate, care să stimuleze aceste ecosisteme locale. Acest lucru astăzi nu există, dar ar fi foarte util”, a subliniat Gunter Krasser, director general, Infineon Technologies Romania, participant de asemenea în cadrul panelului de discuţii.

AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane. Înfiinţată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe. Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcţionează şi Centrul de competenţă pentru Republica Moldova.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -
,