Vila construită pentru Klaus Iohannis la Aviatorilor 86 / Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Guvernul a adoptat în ședința de luni un proiect de ordonanță de urgență prin care șefii de la vilele de protocol ale statului (RAAPPS) vor fi aleși prin procedură „transparentă”, respectiv prin legislația guvernanței corporative. Cu toate acestea, proiectul introduce, după cum a avertizat Economedia anterior, o modificare prin care șefii instituției vor avea nevoie de aviz de securitate, care să le permită accesul la documente clasificate, similar regimului din companiile de apărare. Modificarea se va face „sub umbrela” unei reforme din PNRR pentru alegerea transparentă și predictibilă a unor șefi „corporatiști” la compania de stat, însă Guvernul introduce acum și această secretizare, deși reforma din PNRR nu o cere și RAAPPS a funcționat până acum fără secretizare. Amintim că RAAPPS este instituția care a secretizat complet informațiile despre vila din Aviatorilor modernizată cu 9 milioane de euro pentru a fi folosită de Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte.
- UPDATE Guvernul a adoptat actul normativ, fără niciun fel de modificări.
- UPDATE Premierul Marcel Ciolacu a declarat: „Aliniem azi legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și îndeplinim astfel, integral, un jalon esențial din PNRR. Eliminăm toate excepțiile și aplicăm aceste reguli corporatiste inclusiv companiilor de stat din industria de apărare, precum și în cazul RAAPPS”.
- UPDATE Conform informațiilor Economedia, va mai exista o schimbare legată de procedura de selecție a șefilor corporatiști, mai precis „cine va conduce interimar nu va participa la procedura de selecție”. Modificarea vine după ce Economedia a scris despre numirile suspecte de incompatibilitate și de conflict de interese la șefia super-agenției care conduce toate companiile de stat (AMEPIP), dezvăluiri în urma cărora aceștia au demisionat.
Știrea inițială
Executivul are pe ordinea de zi a ședinței de luni o modificare a legislației astfel încât să poată selecta o conducere corporatistă la Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS). Acest jalon neîndeplinit este unul dintre cele care încă împiedică plata celei de-a treia tranșe din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Măsurile propuse prin prezentul proiect de act normativ au ca scop alinierea legislaţiei privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice la cerinţele prevăzute în CID, respectiv eliminarea tuturor excepţiilor de la aplicarea de către întreprinderile publice a legislaţiei privind guvernanţa corporativă. În acest sens, se propune eliminarea de la art. 1 alin. (6) a literei a), care reglementa exceptarea RA-APPS de la aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011. Totodată, prin prezentul proiect de act normativ se propune ca cerinţa privitoare la verificarea suplimentară de securitate prevăzută pentru procedura de selecţie a membrilor consiliilor de administraţie din domeniul industriei de apărare şi securitate naţională să se aplice şi în ceea ce priveşte selecţia membrilor consiliului de administraţie al întreprinderilor publice care au ca obiect de activitate administrarea bazei materiale de reprezentare şi protocol, prin raportare la specificul atribuţiilor RA-APPS, care implică şi cerinţe din domeniul siguranţei şi securităţii naţionale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Cu toate acestea, prin această modificare, Guvernul mai face un pas în plus, nesolicitat în reformele din PNRR, și anume pune RAAPPS sub același regim precum companiile din apărare. Mai precis, procedura de selecție pentru consiliul de administrație va presupune o etapă suplimentară cu verificări de securitate și acces la informații de securitate. În traducere: un pas de secretizare a instituției, după cum a avertizat deja Economedia AICI.
Proiectul prevede că prevederile sale se aplică „întreprinderilor publice din industria de apărare şi securitate naţională, precum şi celor care au ca obiect de activitate administrarea bazei materiale de reprezentare şi protocol. În aceste cazuri, procedura de selecţie a membrilor consiliului de administraţie cuprinde o etapă suplimentară, constând în efectuarea verificării de securitate prevăzută de Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare”.
Conform informațiilor Economedia, explicația Guvernului este că clădirile administrate de RAAPPS găzduiesc misiuni diplomatice sau în cadrul lor se desfășoară activități de interes național (în contextul actual de securitate).
Însă experții din domeniu au remarcat și au semnalat Economedia excesul de zel din acest proiect, care duce la secretizarea unei instituții care până acum a funcționat fără această secretizare, în special până la dezvăluirile despre vila destinată lui Klaus Iohannis.
Economedia a mai scris anterior despre „guvernarea la secret”, un fenomen în care tot mai multe documente care ar trebui să fie publice sunt clasificate fără nici o justificare publică. Detalii, AICI.
Context. Recorder și G4Media.ro au publicat materiale despre faptul că la un imobil de pe Bd. Aviatorilor din București, fost sediu al Partidului Național Liberal și al ALDE, au loc lucrări de amploare, clădirea de aproape 1.300 mp urmând să devină, în final, reședința oficială a lui Klaus Iohannis în calitate de fost președinte al Românei. Cele două canale media au informat că prețul contractului, plătit de RAAPPS, ar fi de 7 (Recorder), respectiv 9 milioane de euro (G4Media.ro).
Surse din mediul politic au declarat pentru G4Media.ro că lucrările de transformare a acestei clădiri din sediu de partid în locuință individuală au drept scop repartizarea acesteia, drept reședință oficială, pentru președintele Klaus Iohannis după terminarea celui de-al doilea mandat de la Cotroceni.
Ulterior acestor articole, Administrația Prezidențială a negat faptul că Iohannis ar fi depus o cerere pentru a primi acest imobil de lux. După ce, inițial, nu a răspuns unor solicitări de informații pe marginea acestui subiect, pe 29 februarie, Regia a postat pe site un comunicat în care, însă, a evitat să divulge prețul contratului încheiat cu Bog’Art.
O sursă apropiată de situația lucrărilor de pe Bd. Aviatorilor nr. 86 a declarat, pentru G4Media.ro, că firma Bog’Art a lucrat la imobil, fără acte, și înainte de a semna, oficial, pe 26 octombrie 2023, contractul cu RAAPPS și înainte de a obține, o lună mai târziu, aviz de la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Faptul că la imobil exista șantier înainte de octombrie este dovedit și de o captură în Google Maps, al cărui echipament foto a trecut prin fața clădirii în august 2023.
Motivul pentru care părțile nu ar fi semnat mai devreme contractul l-ar fi reprezentat faptul că societatea nu deținea, încă, aviz de securitate din partea ORNISS.
Conform unui articol publicat de G4Media.ro, contractul de lucrări încheiat între Regie și Bog’Art SRL pe 26 octombrie 2023 a fost clasificat, pe data de 22 noiembrie 2023, drept secret de serviciu de către Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
Faptul că acest contract a fost secretizat mai indică faptul că imobilul de pe Aviatorilor va avea o destinație specială. O sursă G4Media.ro a afirmat că secretizarea contractului nu este justificată deoarece, în prezent, acolo nu locuiește președintele în funcție și, după cum se va vedea mai jos, încă nu există o decizie oficială asupra repartizării clădirii către acesta.
Și atribuirea contractului către Bog’Art reprezintă o nebuloasă – nu apare în sistemul de achiziții publice, iar Regia nu a comunicat modalitatea de atribuire.
De precizat că, în august 2022, o Hotărâre de Guvern din timpul mandatului premierului Nicolae Ciucă, hotărâre care privește acest imobil, a fost, de asemenea, clasificată.
Citește mai mult: