Guvernul a adoptat legislație pentru șefi „corporatiști” la vilele de protocol ale statului, însă a introdus un aviz de securitate nesolicitat – proiect de secretizare mascat în reformă din PNRR / RAAPPS, implicat în scandalul vilei pentru Klaus Iohannis, unde a secretizat complet informațiile

Guvernul a adoptat în ședința de luni un proiect de ordonanță de urgență prin care șefii de la vilele de protocol ale statului (RAAPPS) vor fi aleși prin procedură „transparentă”, respectiv prin legislația guvernanței corporative. Cu toate acestea, proiectul introduce, după cum a avertizat Economedia anterior, o modificare prin care șefii instituției vor avea nevoie de aviz de securitate, care să le permită accesul la documente clasificate, similar regimului din companiile de apărare. Modificarea se va face „sub umbrela” unei reforme din PNRR pentru alegerea transparentă și predictibilă a unor șefi „corporatiști” la compania de stat, însă Guvernul introduce acum și această secretizare, deși reforma din PNRR nu o cere și RAAPPS a funcționat până acum fără secretizare. Amintim că RAAPPS este instituția care a secretizat complet informațiile despre vila din Aviatorilor modernizată cu 9 milioane de euro pentru a fi folosită de Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte.

• UPDATE Guvernul a adoptat actul normativ, fără niciun fel de modificări.
• UPDATE Premierul Marcel Ciolacu a declarat: „Aliniem azi legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și îndeplinim astfel, integral, un jalon esențial din PNRR. Eliminăm toate excepțiile și aplicăm aceste reguli corporatiste inclusiv companiilor de stat din industria de apărare, precum și în cazul RAAPPS”.
• UPDATE Conform informațiilor Economedia, va mai exista o schimbare legată de procedura de selecție a șefilor corporatiști, mai precis „cine va conduce interimar nu va participa la procedura de selecție”. Modificarea vine după ce Economedia a scris despre numirile suspecte de incompatibilitate și de conflict de interese la șefia super-agenției care conduce toate companiile de stat (AMEPIP), dezvăluiri în urma cărora aceștia au demisionat.

Știrea inițială

Executivul are pe ordinea de zi a ședinței de luni o modificare a legislației astfel încât să poată selecta o conducere corporatistă la Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS). Acest jalon neîndeplinit este unul dintre cele care încă împiedică plata celei de-a treia tranșe din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Măsurile propuse prin prezentul proiect de act normativ au ca scop alinierea legislaţiei privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice la cerinţele prevăzute în CID, respectiv eliminarea tuturor excepţiilor de la aplicarea de către întreprinderile publice a legislaţiei privind guvernanţa corporativă. În acest sens, se propune eliminarea de la art. 1 alin. (6) a literei a), care reglementa exceptarea RA-APPS de la aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011. Totodată, prin prezentul proiect de act normativ se propune ca cerinţa privitoare la verificarea suplimentară de securitate prevăzută pentru procedura de selecţie a membrilor consiliilor de administraţie din domeniul industriei de apărare şi securitate naţională să se aplice şi în ceea ce priveşte selecţia membrilor consiliului de administraţie al întreprinderilor publice care au ca obiect de activitate administrarea bazei materiale de reprezentare şi protocol, prin raportare la specificul atribuţiilor RA-APPS, care implică şi cerinţe din domeniul siguranţei şi securităţii naţionale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Cu toate acestea, prin această modificare, Guvernul mai face un pas în plus, nesolicitat în reformele din PNRR, și anume pune RAAPPS sub același regim precum companiile din apărare. Mai precis, procedura de selecție pentru consiliul de administrație va presupune o etapă suplimentară cu verificări de securitate și acces la informații de securitate. În traducere: un pas de secretizare a instituției, după cum a avertizat deja Economedia AICI.

Proiectul prevede că prevederile sale se aplică „întreprinderilor publice din industria de apărare şi securitate naţională, precum şi celor care au ca obiect de activitate administrarea bazei materiale de reprezentare şi protocol. În aceste cazuri, procedura de selecţie a membrilor consiliului de administraţie cuprinde o etapă suplimentară, constând în efectuarea verificării de securitate prevăzută de Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare”.

Conform informațiilor Economedia, explicația Guvernului este că clădirile administrate de RAAPPS găzduiesc misiuni diplomatice sau în cadrul lor se desfășoară activități de interes național (în contextul actual de securitate).

Însă experții din domeniu au remarcat și au semnalat Economedia excesul de zel din acest proiect, care duce la secretizarea unei instituții care până acum a funcționat fără această secretizare, în special până la dezvăluirile despre vila destinată lui Klaus Iohannis.

Economedia a mai scris anterior despre „guvernarea la secret”, un fenomen în care tot mai multe documente care ar trebui să fie publice sunt clasificate fără nici o justificare publică. Detalii, AICI.

Context. Recorder și G4Media.ro au publicat materiale despre faptul că la un imobil de pe Bd. Aviatorilor din București, fost sediu al Partidului Național Liberal și al ALDE, au loc lucrări de amploare, clădirea de aproape 1.300 mp urmând să devină, în final, reședința oficială a lui Klaus Iohannis în calitate de fost președinte al Românei. Cele două canale media au informat că prețul contractului, plătit de RAAPPS, ar fi de 7 (Recorder), respectiv 9 milioane de euro (G4Media.ro).