Foto: Pexels.com
Comisia Europeană trimite României o nouă scrisoare cu observații privind cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform surselor Economedia. Informația a fost publicată inițial de profit.ro.
Observațiile vizează în continuare regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat.
Oficial, un reprezentant al Comisiei Europene a transmis pentru Economedia: „În prezent, evaluăm această a treia cerere de plată și continuăm să colaborăm îndeaproape cu autoritățile române. Suntem în discuții constante cu România, la fel ca și cu toate statele membre, pentru a le sprijini în punerea în aplicare la timp a angajamentelor lor respective legate de RRF. Ca și în cazul tuturor statelor membre, comunicăm numai după ce Comisia își finalizează evaluarea”.
Comisia Europeană trebuia să ia o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR depusă de România în luna iunie, după ce România a obținut o nouă prelungire pentru evaluarea cererii și după ce Comisia ar fi cerut noi clarificări. În aceste condiții, se reduc și șansele ca România să depună în acest an cererea de plată numărul patru, care conține alte reforme esențiale, strategice și delicate, respectiv noua lege a salarizării unitare și reforma fiscală.
România a depus cea de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2 miliarde de euro, în data de 18 decembrie 2023. Inițial, țara noastră a cerut o prelungire a perioadei de evaluare. Într-o vizită la București, în martie, reprezentanții Comisiei Europene au lansat un val de avertismente și critici pentru România, spunând că cererea de plată numărul 3 din PNRR este întârziată, iar multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate.
Principalele probleme reclamate de Comisia Europeană, potrivit surselor G4Media, sunt:
1. Exceptarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat (RAAPPS) de la regulile de transparență pe care trebuie să le respecte toate companiile și regiile autonome cu capital majoritar de stat.
Comisia Europeană consideră că guvernul nu a explicat de ce RAAPPS trebuie să fie exceptată de la regulile aplicate celorlalte companii și regii cu capital de stat, mai precis de ce numirile la conducere nu sunt transparente, iar activitatea e secretizată. Reamintim că a secretizat contractul de refacere a unei vile din centrul Bucureștiului, despre care G4Media și Recorder au scris că va fi reședința lui Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte.
2. Numirea șefilor AMEPIP, super-agenția guvernamentală care gestionează toate companiile de stat. Comisia Europeană consideră că procesul de selecție a șefilor AMEPIP nu respectă criteriile de transparență asumate de guvern. De asemenea, agenția nu este operativă, cu doar 24 din cele 88 de posturi ocupate.
În plus, Comisia Europeană are semne de întrebare legate de calendarul anunțului de recrutare a conducerii AMEPIP, de certificatul de limbi străine ale celor doi vicepreședinți.
G4Media a scris încă din 8 decembrie că noii șefi ai AMEPIP sunt apropiați de Marian Neacșu, puternic lider PSD considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu.
3. Scăderea pragului la microîntreprinderi. Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit.
Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.
4. Numirile la șefia companiilor de stat din Energie. Comisia Europeană a constatat că Ministerul Energiei nu a făcut numirile care să respecte regulile de transparență la toate companiile din subordinea sa, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. De exemplu, Economedia a scris că conducerea Transelectrica a primit o extindere de mandat de patru ani: de la liberali din garda veche la un profesor de sport.
În plus, Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a îndeplinit jaloanele restante de la Cererea 2 de plată. Jalonul 129 prevede că România ar fi trebuit să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, iar pentru jalonul 133, România trebuia să fi semnat contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.