Sancţiunile SUA împotriva companiei petroliere sârbe NIS, controlată în proporţie de peste 45% de grupul rus Gazprom, au intrat în vigoare joi, după o pauză de nouă luni, a anunţat compania, care susţine că are “rezerve suficiente”, transmite AFP, conform Agerpres.
În continuare vor putea fi făcute achiziţii la benzinăriile NIS cu cardul naţional Dina şi în numerar, dacă cardurile MasterCard şi Visa străine nu mai funcţionează, a precizat NIS.
Compania petrolieră NIS, care aprovizionează aproximativ 80% din piaţa de carburanţi din Serbia, a fost vizată de aceste sancţiuni americane împotriva sectorului energetic rus încă din luna ianuarie, dar a beneficiat de mai multe amânări consecutive.
Joi, compania a informat că “nu a primit o prelungire a licenţei speciale din partea Departamentului Trezoreriei SUA” care îi permisese anterior să continue să funcţioneze normal, a precizat NIS într-un comunicat de presă. “NIS monitorizează îndeaproape situaţia şi lucrează pentru a-şi adapta operaţiunile la noile circumstanţe”, se arată în comunicat.
“Priorităţile rămân aprovizionarea regulată cu produse petroliere pe piaţa internă şi menţinerea locurilor de muncă. NIS şi-a asigurat suficiente rezerve de petrol pentru rafinare în această etapă, în timp ce benzinăriile sunt aprovizionate complet cu toate tipurile de produse petroliere”, a dat asigurări compania.
Ca urmare a sancţiunilor, “băncile vor trebui să înceteze imediat toate tranzacţiile cu NIS” pentru a evita să fie considerate ca colaborând cu o entitate sancţionată, a declarat pentru AFP profesorul de economie Goran Radosavljevic.
“În ceea ce priveşte vânzările angro, fluxul de plăţi în dinari este, de asemenea, asigurat fără obstacole, iar NIS rămâne un partener de încredere”, a explicat NIS.
Conform ultimelor date disponibile, Gazprom Neft deţine 45% din NIS. Recent, compania-mamă Gazprom a transferat 11% din acţiunile sale la NIS către o companie cu sediul la Sankt Petersburg denumită Intelligence. Statul sârb deţine aproape 30% din NIS, iar restul este deţinut de acţionari minoritari.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că au avut loc discuţii privind viitorul companiei, inclusiv o posibilă vânzare a participaţiei deţinute de către acţionarii ruşi.
Cu toate acestea, Rusia nu este dispusă să îşi vândă acţiunile: “Chiar dacă NIS reprezintă doar o parte foarte mică din veniturile Gazprom, importanţa politică este una enormă”, potrivit lui Goran Radosavljevic.
În ciuda presiunilor occidentale, Serbia – care speră să adere la Uniunea Europeană – menţine legături strânse cu Moscova şi refuză să impună sancţiuni Rusiei. De asemenea, ţara rămâne dependentă de gazul rusesc, care acoperă peste 90% din nevoile sale. Contractul de furnizare semnat în primăvara anului 2022 cu Moscova expiră, iar un nou acord este în curs de negociere.
NIS este cea mai tranzacţionată companie la bursa de la valori de la Belgrad. Compania are aproximativ 13.500 de angajaţi şi o reţea de peste 400 de benzinării, majoritatea în Serbia, aproximativ 80 în Bosnia şi restul în Bulgaria şi România.
Au intrat în vigoare sancţiunile americane împotriva companiei petroliere NIS
