DOCUMENT Guvernul a publicat Planul Național de Redresare și Reziliență. Care sunt marile proiecte finanțate

florin citu interviu g4media

Guvernul a publicat Planul Național de Redresare și Reziliență depus luni oficial la Comisia Europeană. Premierul Florin Cîțu a declarat că este vorba dspre 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de școli și de crește și vor fi construite și renovate zeci de spitale. Vom avea un spital nou în 2024, a spus Cîțu.

Câteva dintre marile obiective din PNRR:

  • 434 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii
  • 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație).
  • 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
  • 45% din punctele negre de pe șosele (cu multe accidente) eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor
  • Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
  • Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
  • Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).
  • 311 km de cale ferată modernizată;
  • 12.7 km de rețea nouă de metrou; 32 de trenuri noi de metrou
  • 1630 km construiți de rețele de apă – în localități cu peste 2000 locuitori
  • 2000 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitori
  • vor fi plantate peste 45.000 de hectare de pădure
  • circa 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic și circa 2.000 de clădiri publice reabilitate
  • Contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon
  • 400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii scăzute de carbon
  • Finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puțin 0,5 GW pe an
  • Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă
  • 8,5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică
  • 30.000 de funcționari publici instruiți digital
  • Acoperirea cu servicii de acces la internet de mare viteză, la punct fix a aproximativ 790 de sate în care, conform datelor ANCOM, piața nu poate livra astfel de servicii prin forțe proprii
  • Reforma ANAF – creșterea ponderii veniturilor colectate cu 3 p.p din PIB raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020
  • reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p. raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020
  • crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, care va fi acreditată de Guvern ca partener de implementare fonduri UE și de Comisia Europeană ca partener de implementare Invest EU
  • Cel puțin 3.000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor și transformare digitală și tehnologică
  • Cel puțin 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
  • 3.000 km de piste pe trasee velo naționale, inclusiv traseele EuroVelo – Municipii, ADI, parteneriate multi-nivel, iar legat de aceasta
  • Sunt create sau modernizate muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației
  • 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale)
  • 10 unitati medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată
  • Introducerea Venitului Minim de Incluziune
  • Un sistem de recrutare pilot pe modelul EPSO european pentru administrația centrală, în 2022, urmat de replicarea la nivel național pe baza lecțiilor învățate, începând cu 2023
  • Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalții funcționari publici care interzice politizarea funcțiilor

Structura PNRR: PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei 6 piloni prevăzuți prin Regulament.

I. Tranziția verde1. Sistemul de management al apei
2. Împădurim România și protejăm biodiversitatea
3. Managementul deșeurilor
4. Transport sustenabil
5. Fondul pentru Valul renovării
6. Energie
II. Transformare digitală1. Cloud guvernamental și sisteme publice digitale
III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii 1. Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii
2. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare
IV. Coeziune socială și teritorială 10. Fondul local pentru tranziție verde și digitală
11. Turism și cultură
V. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională12. Sănătate
13. Reforme sociale
14. Reforma sectorului public, creșterea eficienței justiției și întărirea capacității partenerilor sociali
VI. Politici pentru noua generație15. România Educată

Florin Cîțu:

  • Vestea bună: PNRR a fost depus luni la Comisia Europeană. E un program foarte important pentru România. A fost lansat când eu eram ministru al Finanțelor, am fost implicat din primul moment. Vom avea un spital constuit în 2024. Transportul, educația și sănătatea sunt principalele domenii din PNRR
  • De ce luăm împrumuturi prin PNRR? România are o nevoie mare de investiții, iar aceste împrumuturi vor merge doar în investiții, nu în consum. Împrumuturile prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică decât cele normale, aproape zero. Toate investițiile din PNRR se termină în 2026
  • Componenta de reforme din PNRR: România are nevoie de reforme, și prin PNRR am creat o mai mare transparență legată de acestea. Reforma sistemului de pensii – să fie bazat pe contributivitate și sustenabil. Reforma justiției – reparăm ce au stricat alții. Reforma companiilor de stat – ne luptăm cu sifonarea banului public. Reforma salarizării în mediul public – vom lega performanța de venituri.

Dan Barna

  • PNRR are o distribuție geografică echitabilă. Nimeni nu e lăsat în urmă
  • O parte din resurse sunt lăsate la îndemâna autorităților locale
  • Vreau să îi mulțumesc lui Cristian Ghinea că a avut ficatul, energia și răbdarea să ducă la final acest proiect, alături de echipa sa

Kelemen Hunor:

  • România nu a mai avut de mult timp un plan de țară. Fără exagerare, putem spune că PNRR este un plan de țară, extrem de echilibrat, un plan socio-economic, care va garanta prosperitate pentru toți

Anexele Planului Național de Redresare și Reziliență 

 

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *