Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), a declarat marți că proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu pot fi gata până în august 2026.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Ministrul a avut marți o întâlnire cu „șefa” PNRR Celine Gauer și cu Comitetul Interministerial de Coordonare PNRR (CIC PNRR).

Principalele declarații:

  • Comisia Europeană, la nivel tehnic, oprise discuțiile cu România, având în vedere că partea română nu voia să își asume întârzierile. Deși existau întârzierile, partea română nu își asuma politic că există proiecte care pot „cădea”, ci aștepta să primească din partea Comisiei Europene un fel de decizie, ca să poată motiva că cineva de la Bruxelles ne-a dat jos proiecte. Dar este o problemă majoră de atitudine, pentru că Comisia Europeană nu dă jos nimic, ci doar constată întârzierile avute de România, că România nu aduce argumente tehnice pentru a demonstra că proiectele se mai pot îndeplini până în august 2026 sau constata că au fost probleme de achiziții publice sau de proceduri, care fac ca prin nerespectarea regulamentului și a condițiilor PNRR ca proiectele să fie neeligibile.
  • În acest moment suntem într-o situație în care proiecte de cam 6,3 miliarde de euro sunt din perspectiva analizelor tehnice proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026. Deci 15 miliarde minus 6,3, adică 8,7 miliarde care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă un pachet de măsuri legate de reziliență.
  • Proiectul poate cel mai important în materie de a deschide noi lucrări vitale, cel de instrumente financiare, unde discutăm de o potențială injecție în Banca pentru Investiții și Dezvoltare. Deocamdată nu putem estima suma.
  • Luni am agreat un pachet de 2,54 miliarde euro care cuprinde investițiile în câteva domenii cheie, unde Comisia Europeană, față de ce am găsit, nu era convinsă că se pot salva. Am strâns dovezi că pot fi terminate până la sfârșitul lui august 2026, deci pot rămâne în componenta de împrumuturi din PNRR.
  • Avem confirmarea faptului că România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă. Nu există vreun risc să avem proiecte care să nu fie gata până în august 2026.
  • Pe componenta de împrumut, discutăm de o sumă importantă pe valul renovării – 437 milioane de euro, de suplimentarea sumelor pentru școli verzi și infrastructura universitară, transformarea digitală a administrației centrale – proiect la ADR, producția de hidrogen verde, CHP și de lanțul de baterii, de sistemele apă-canal și de recâștigarea a măcar 2.000 de hectare de împădurire adiționale, de menținerea integrală a obiectivului de centre comunitare integrate și de cabinete de planificare familiară, dar și de recuperare de la 5 spitale agreate că sunt fezabil de a fi finalizate până în august 2026 a încă 7 spitale.
  • Până la sfârșitul lunii iulie trimitem cover note cu privire la forma revizuită a PNRR, să ne încadrăm până la sfârșitul anului să depunem și să primim suma aferentă cererii de plată 4.
  • Cea mai bună veste este resetarea modului în care Comisia Europeană lucrează cu noi.
  • Vom salva o parte din proiectele care erau considerate, plastic, „moarte”, când a venit acest guvern.
  • Suntem cu acest front de lucru deschis pentru remedierea jaloanelor suspendate din cererea de plată 3.
  • Ministerul Energiei a arătat clar cum, pe lucrurile pe care le negociem acum, a luat măsuri pentru a opri contractele care nu funcționează.
  • Toate proiectele care nu au început încă, care au avut probleme de achiziții. Sunt segmente de autostradă – nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Este vorba nu de eliminarea completă a țintei, ci în reducerea ambiției de la un număr mai mare de metri pătrați, de kilometri, pentru că nu au fost demarate proiectele la timp. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR. Vestea bună, au rămas segmente pe care le finanțăm acum integral, cu tot cu componenta națională, pentru că putem împinge finalizarea lor.
  • În ce privește problemele de achiziții, este vorba de nerespectarea regulamentului european de achiziții publice, adică anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în JOUE. Sunt mai multe situații, au fost mai multe cazuri de proiecte unde s-a întâmplat acest lucru. În anumite cazuri au fost depuse chiar contestații. În momentul în care am preluat mandatul, nici măcar la nivel tehnic nu mai exista punere în discuție a acestor situații, se discută din august 2024, ele au fost mai mult sau mai puțin recunoscute public, rolul meu este doar să constat că au existat aceste comunicări din partea română pentru a convinge că lucrurile poate totuși au altă interpretare, dar concluziile din partea Comisiei și fără argumente adiționale din partea autorităților române pe care le-am găsit la preluarea mandatului sunt că aceste proiecte nu pot fi considerate că îndeplinesc toate condițiile regulamentelor europene.
  • Avem diferite tipuri de stadii. Avem proiecte care sunt semnate doar contractele și nu se întâmplă nimic pe ele, acolo mai degrabă închizi contractele și aștepți să vezi altă sursă de finanțare. Dar avem alte proiecte mature, care sunt în implementare sau care poate de-abia au început dar sunt cruciale și vitale pentru modernizarea țării, v-am dat exemplu A7 și A8. Deja am vorbit cu Ministerul Finanțelor, Dezvoltării, vom avea un mecanism de prioritizare și de găsire de surse alternative de finanțare.
  • Echipa Comisiei Europene ne-a confirmat că pachetul fiscal 1 și pachetul 2, care urmează, sunt găsite de către Comisie, dacă sunt implementate, că rezolvă problema traiectoriei fiscale.
  • Comisia Europeană nu impune lucruri, nu dă to do list-uri. România are responsabilitatea de cum se prezintă pe piețele financiare, are responsabilitatea așezării fiscal-bugetare, lucrurile acestea țin de noi, ca să ne punem casa în ordine, înainte să vrem rachete.
  • Motivele pentru care pachetul fiscal a fost adoptat cum a fost adoptat țin de economie, nu de faptul că ne obligă Bruxelles-ul. Țin de modul în care poți fi credibil pe anumite tipuri de venituri.
, ,