Listarea CEC Bank, chiar şi parţială, nu este o idee bună nici economic, nici strategic, nici politic, consideră Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), transmite Agerpres.
“Guvernul actual pare hotărât să aplice o reţetă veche, dar dezastruoasă: listarea pe bursă a unor companii de stat sub pretextul “transparenţei” şi al “eficientizării”. Printre ţintele enunţate apare şi CEC Bank, una dintre puţinele instituţii financiare rămase integral sub controlul statului român, una dintre ultimele ancore de capital naţional într-un sistem bancar dominat deja, în proporţie de peste 80%, de grupuri străine. Această intenţie trebuie oprită înainte să devină decizie. Listarea CEC Bank, chiar şi parţială, nu este o idee bună nici economic, nici strategic, nici politic. Nu este reformă, ci începutul unei cedări treptate a controlului statului asupra singurei bănci cu rol public şi social real din România. Într-un moment în care sistemul energetic este deja controlat în proporţie majoritară de capital străin, când piaţa asigurărilor este dominată de grupuri externe şi când sectoare esenţiale precum distribuţia de apă, gaze, petrol sau infrastructură sunt fragmentate între companii cu acţionariat dispersat, a veni acum cu ideea de “listare” a ultimei bănci de stat înseamnă să renunţăm la orice instrument de politică economică internă”, se arată în comunicatul ASPES.
Potrivit Asociaţiei, CEC Bank nu este o simplă societate comercială, ci un instrument al statului român, banca prin care se pot derula programe guvernamentale, linii de credit pentru IMM-uri, garanţii pentru proiecte publice, sprijin pentru fermieri, pentru administraţiile locale, pentru proiecte de eficienţă energetică şi tranziţie verde.
De asemenea, este singura bancă ce are “obligaţia morală şi până acum, şi-a asumat-o, să fie prezentă în mediul rural, în localităţi unde nicio altă instituţie financiară nu mai operează”, subliniază sursa citată.
“Argumentul “transparenţei” este fals şi periculos. CEC este deja auditată, supravegheată de BNR şi supusă reglementărilor europene stricte. Nu lipsa transparenţei este problema, ci interesul de a valorifica rapid o parte din capitalul său prin mecanisme bursiere. A vinde pachete minoritare astăzi, fără clauze de protecţie juridică şi fără un control strict asupra structurii acţionariatului, înseamnă a deschide poarta diluării progresive a statului în anii următori. Nu contează dacă azi vorbim de 10% sau de 20%, experienţa ultimelor decenii arată că toate privatizările parţiale au devenit, în timp, vânzări definitive. Cine garantează că, peste cinci ani, un investitor instituţional străin nu va ajunge, prin achiziţii succesive de pe piaţa liberă, să deţină pachete care pot influenţa deciziile strategice ale băncii? Cine garantează că, într-un context economic dificil, statul nu va fi presat să renunţe la alte procente “pentru lichiditate”? Cine garantează că politica de creditare nu se va schimba, că dobânzile nu vor fi dictate de interesul acţionarilor privaţi, şi nu de nevoia economiei româneşti?”, se precizează în document.
Potrivit ASPES, CEC a raportat profituri solide, peste 600 milioane lei în 2024 şi peste 300 milioane în primul semestru din 2025. Capitalizarea sa este în creştere, iar statul a obţinut deja aprobarea Comisiei Europene pentru majorarea capitalului cu un miliard de lei, fără să fie considerat ajutor de stat. Organizaţia menţionează că banca nu are nevoie de bani privaţi pentru supravieţuire, ci are nevoie de o strategie de consolidare, nu de o listare.
“Cei care susţin ideea că listarea ar aduce bani la buget sau ar revigora Bursa de Valori Bucureşti ignoră esenţa problemei. Bursa nu se dezvoltă prin sacrificarea companiilor strategice, ci prin întărirea capitalului privat intern şi prin educaţie financiară reală. O bursă sănătoasă nu se hrăneşte din activele statului, ci din iniţiativă antreprenorială, din companii competitive, nu din cedarea infrastructurilor publice. Mai grav, un asemenea gest ar avea un efect psihologic devastator: ar transmite mesajul că România a renunţat la orice formă de suveranitate financiară, că nu mai are încredere în propriile instituţii şi că este dispusă să vândă, bucată cu bucată, tot ce a mai rămas românesc”, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, CEC este un simbol, dar şi un pilon de echilibru macroeconomic iar în eventualitatea unei crize bancare, statul are nevoie de o bancă proprie pentru a injecta lichiditate, pentru a derula programe de urgenţă şi pentru a stabiliza sistemul.
“În crize, băncile private se retrag, reduc expunerea, închid robinetul. CEC rămâne cea care trebuie să susţină sistemul. A vinde acum, sub pretextul “modernizării”, înseamnă a repeta greşelile făcute cu energia, cu apa, cu infrastructura şi cu asigurările. Toate aceste domenii au fost prezentate ca exemple de “parteneriat public-privat”, de “listare controlată”. Rezultatul: statul român a pierdut controlul efectiv, iar cetăţenii plătesc preţul în facturi, dobânzi şi taxe. Adevărata modernizare a CEC nu se face prin vânzare, ci prin investiţie în digitalizare, în educaţie financiară, în profesionalizarea managementului şi în extinderea creditării în sectoare productive. Statul are obligaţia de a menţine controlul deplin şi de a folosi CEC ca instrument de politică economică naţională, nu ca monedă de schimb pentru capital speculativ”, se menţionează în comunicat.
De asemenea, ASPES susţine că România nu mai are multe companii cu capital integral românesc, iar în sistemul financiar, CEC este ultima redută.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că listarea la bursă a unor pachete minoritare ale unor companii publice care sunt, deja, listate sau a altora care nu sunt încă listate, cum a fi CEC sau Aeroportul Otopeni, este o zonă care nu a fost suficient exploatată şi pe care statul trebuie să o declanşeze în perioada imediat următoare.
Listarea CEC Bank, criticată de Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES) / “Nu este o idee bună nici economic, nici strategic, nici politic. Nu este reformă.”
