Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a anunțat miercuri principalele măsuri de reformă a sectorului bugetar. Principalele: se reduc cu circa 30% posturile de conducere din autoritățile publice centrale sau locale, se vor acorda vouchere de vacanță doar angajaților care încasează până la 10.000 lei brut, se elimină indemnizația de vacanță, se plafonează indemnizația de hrană, cheltuielile cu telefonia mobilă, se reduce numărul de membri din consiliile de administrație.
Principalele declarații ale lui Marcel Boloș:
- Este un plan de reducere a cheltuielilor publice care are două componente majore. Prima componentă este cea legată de performanță. Cea de-a doua componentă este disciplina financiară în utilizarea banilor publici. Sunt două principii agreate în coaliție și în baza lor s-a elaborat planul de măsuri pe patru paliere.
- Primul palier privește autoritățile și sectorul public – ministere, instituții deconcentrate și autorități locale, adică consilii județene și locale.
- Al doilea palier: companiile de stat și companiile subordonate local; avem 171 companii de stat cu o cifră de afaceri de 72 miliarde lei și mai avem 1.179 companii locale, care au împreună cifră de afaceri de 17 miliarde lei. Totalul personalului angajat în cele două tipuri de companii este 250.000 de salariați, care au costuri, cheltuieli de personal, de 14 miliarde de lei.
- Al treilea palier: instituțiile publice autonome, agențiile și autoritățile de sub controlul Parlamentului.
- Al patrulea palier: consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor Publice, pe două direcții. Prima direcție este legată de întărirea capacității instituționale pentru controlul costurilor la ordonatorii de credite și la companiile de subordonare locală, companiile de stat și instituțiile publice autonome. A doua direcție este cea a indicatorilor de performanță. Într-o primă etapă vom avea pilotare pentru sistemul de educație, sănătate, asistență și protecție socială. Vom urmări inclusiv autoritățile publice locale. Vom urmări indicatorii de performanță la nivelul acestor entități. Un exemplu concret: dacă vorbim despre autoritățile publice locale, sunt trei indicatori de performanță. De exemplu, cheltuieli de personal la numărul de locuitori, vedem care este media, și toate abaterile de la media unei unități administrativ teritoriale le sesizăm curții de conturi și autorităților specializate în control. Alt exemplu de indicator de performanță este gradul de colectare a veniturilor; nu este posibil să ceri bani în neștire de la bugetul de stat și să nu te implici în colectarea propriilor creanțe. De la 1 ianuarie se va întâmpla pilotarea și deviațiile vor fi controlate, dacă se sesizează risipa se vor sesiza autoritățile de control.
- Detalierea măsurilor decise în coaliția de guvernare:
- Reducerea numărului de secretari de stat, subsecretari de stat, funcțiile asimilate de demnitate publică cu 20%.
- Setul de măsuri care privește structurile organizatorice la nivelul autorităților publice centrale și locale: reducerea numărului de posturi vacante, avem în evidență 204.000 posturi vacante, care au impact și asupra posturilor de conducere. Funcția de șef de birou se desființea
- Pe partea de funcții de conducere, reducerea procentului de 12% la 8% din numărul total de posturi existente la nivelul unei autorități publice centrale sau locale. Înseamnă o reducere a șefimii cu 30%.
- Cumulul sporurilor în sectorul public nu mai poate să depășească salariul de bază. În acest context, folosirea chibzuită a banilor pentru ce înseamnă alte avantaje pentru sectorul public. Voucherul de vacanță era și indemnizație de vacanță pentru sectorul public. Rămâne doar voucherul de vacanță.
- Se elimină indemnizația de vacanță.
- Se limitează cuantumul până la care se acordă voucherul de vacanță la sub 10.000 lei brut, în felul acesta beneficiază de aceste avantaje, pe lângă sporuri, încercăm să limităm aceste drepturi la plafonul de 10.000 lei. Voucherul de vacanță costă statul român 1,8 miliarde lei.
- Indemnizația de hrană (nu mă refer la normativele de hrană pentru apărare națională, ordine publică) costă statul român 3 miliarde lei și se acordă fără limită și fără plafon. Nu este normal ca unui funcționar public care are un venit de 30.000 lei să îi mai acorzi și indemnizație de hrană.
- Plafon la cheltuielile cu telefonia mobilă: 500 lei achiziția unui aparat de telefonie mobilă, abonament lunar de 50 lei. Ce este peste plătește funcționarul public. Pentru depășire plătește din buzunar.
- Autoritățile locale:
- Capitolul sport, recreere, organizarea de evenimente. Uneori nu ajung weekendurile pentru organizări de evenimente pentru autoritățile publice locale. Există o limită din veniturile proprii pe care o putem folosi pentru astfel de lucruri.
- Unele instituții nu vor mai putea funcționa dacă au sub 50 de posturi ocupate și au activități care se supun și sunt similare cu ale altor instituții. Intră în regim de comasare, reorganizare sau transfer de activitate la primării, la nivelul autorităților publice județene.
- Companii de stat:
- 50% reducere număr de consilieri ai directorilor generali, directorilor generali adjuncți, ai tuturor structurilor, dacă sunt la nivelul președinților de consilii de administrație.
- Numărul maxim de membri în consiliile de administrație, consiliile de administrațiile, consilii de conducere indiferent de denumire este de maxim 7 persoane.
- Este inadminisibil ca în anumite consilii de administrație indemnizația celor care conduc să fie dublul salariului unui ministru.
- Remunerația are componentă fixă care nu poate depăși 6 salarii medii – ea se reduce la 3 salarii. La componenta variabilă, rămâne de 6 salarii, dar trebuie să fie achitate la zi datoriile către buget, programele de investiții să nu îmregistreze întârzieri, volumul de arierate să nu crească în neștire, iar acolo unde ești administrator să nu fie înregistrate pierderi contabile. Altfel, componenta variabilă nu se mai ia. Nu faci treabă, nu mai iei componenta variabilă.
- Controlul financiar al costurilor de achiziție sub risc. Dacă ai făcut o achiziție a unui autoturism și este 100.000 euro și media achizițiilor în sectorul public + companii de stat este de 23.000 euro, imediat se intră sub risc și se pornește controlul asupra acelei cheltuieli pentru a analiza sursa. Dacă este o cheltuială nechibzuită, o să vedeți consecințele.
- Pentru companiile de subordonare centrală și locală, normative de personal. Vor fi aceleași ca în sectorul public. Nu mai pot înființa structuri după cum cineva trebuie să fie șef.
- Normă pentru parcul de autoturisme. Avem și noi normă fixată prin ordonanța 80/2001. Aceeași normă cu același consum de carburanți vor avea și dumnealor.
- Norme pentru indemnizații de diurnă, transport, cazare.
- Norme pentru telefonia mobilă. Același plafon.
- Cheltuielile de sponsorizare activități sportive, culturale: la maxim 0,25% din cifra de afaceri. Procentul îl mai testăm.
- Instituțiile publice autonome, autoritățiile și agențiile autonome (BNR, ASF):
- Salariul conducătorului nu mai poate depăși de șase ori indemnizația brută a unui ministru.
- Normative de cheltuieli: vor avea aceleași normative la cheltuieli de personal, la parcul de autoturisme, la indemnizații de diurnă, transport, cazare și partea de telefoane mobile. Salariile nu mai pot depăși 80% din salariul conducătorului instituției, maxim 8% din personal poate avea funcții de conducere.
- La companii de stat și locale, exact același plafon al salariilor, de 80%, exact același nivel al funcțiilor de conducere, de 8%. Plafonarea salariilor conducerii, la același nivel și la companii de stat
- Cheltuielile de sponsorizare: maxim 0,25% din veniturile totale.
- Institutele de cercetare:
- Am studiat problema, sunt institute naționale, altele în subordinea Secretariatului General al Guvernului, altele în subordinea Parlamentului care au fie obiect de activitate similar, fie nimeni nu îi caută pentru a beneficia de serviciile lor. Va urma comasarea cu minium 20% a institutelor și instituțiilor de cercetare. Va exista criteriul fundamental: cât sunt de utile pentru sectorul public și care este utilitatea serviciilor pe care le asigură? Sunt astăzi institute de cercetare care pot fi fără problemă comasate, de cercetare a calității mediului, a calității muncii. Ordonatorii de credite trebuie să stabilească aceste comasări în 30 de zile de la aprobarea ordonanței de urgență.
- Capacitatea instituțională a Ministerului Finanțelor Publice:
- Avem în vedere transferul activelor proprietate a statului către autoritățile locale (clădiri, terenuri – 60.000 de hectare care să își găsească mai bună utilizare și eficiență la autorități locale) pentru a le folosi în interesul oamenilor
- Acesta e pachetul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice. Procesul de comasare se aprobă prin hotărâre de Guvern. Este pe perioada de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență până la 31 decembrie 2024, termen din PNRR.
Întrebări și răspunsuri:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Despre reducerea de cheltuieli. Obligatoriu, comasarea unor instituții va duce la număr de personal redus cu 15%, proporțional, pentru funcții de conducere și funcții de execuție. Obligatoriu, reducerea cheltuielilor de funcționare cu 15%. Aceste măsuri sunt de două feluri. Unele cu impact direct, gen plafonarea voucherelor, a indemnizației de hrană, dar și cu efect pe termen scurt și mediu. Celelalte sunt cu efect pe termen și mediu, le vom resimți la finalul anului 2024.
- Reducerea pe care noi o țintim e de 30% din funcțiile de conducere în toată administrația. Ei pot rămâne în sistem sau să își caute alt loc de muncă, în sectorul privat.
- Despre impozitarea microîntreprinderilor: Am văzut ieri din păcate că din minister a plecat un proiect de ordonanță de urgență total neadevărat, nu este ultima formă. A fost un proiect de ordonanță de urgență neactualizat. Deciziile legate de creșterea de venituri nu sunt definitivate încă, ele sunt discutate în coaliție.
- Se impozitează voucherele de vacanță? Nu pot să vă dau o informație definitivă, nu s-a decis încă.
- Nu vreți investiții din fonduri UE? Atunci să spună toată lumea și ne asumăm soarta de a merge în gard, dar nu cu Boloș Marcel ministru.
- Rămâne ținta de deficit de 4,4% din PIB? Pot să vă răspund doar după discuțiile din coaliția de guvernare.
- Data de intrare în vigoare? Reducerile din administrație intră în vigoare odată cu adoptarea ordonanței de urgență. Impactul e de 2,5 miliarde calculat pentre acest an (nu a precizat moneda, lei sau euro – n.red.) Hotărăște coaliția dacă va fi 1 septembrie sau 1 octombrie, plus cele care vin anul viitor, plus măsurile fiscale care nu sunt încă conturate.
- Vom mai lua măsuri de combatere a evaziunii fiscale.
- Avem proiect în lucru pentru redevențele pe resursele minerale, sunt sub orice nivel. Unele redevențe vor crește considerabil. M-am uitat la firme care exploatează bogățiile statului, profit net foarte mare, și redevența e aproape nesemnificativă.
- Nu mai merge cu optimizarea fiscală, nu avem salarii pentru profesori.
- S-a luat în discuție comasarea localităților mici? Nu. Primul pas: instituțiile publice care sunt de subordonare locală și centrală nu mai pot funcționa fără un număr de peste 50 de angajați, deci sunt forțați să facă comasarea instituțiilor publice de subordonare locală și cu activitate similară.
- Ce facem acum: punem indicatori de performanță, nu înseamnă doar teorie. Dacă are cheltuieli peste media pe țară și îi trimit control să văd ce face acolo.
- Și ce măsuri se iau după control, ce riscă? Aveți răbdare să apară OUG. Dacă o primărie are cheltuieli peste medie, i se face recomandare de optimizare a cheltuielilor, și e obligat să ia măsuri să reducă aceste costuri. Noi de la Ministerul Finanțelor impunem decizia. Dacă nu pune în aplicare, primește amenzi până la pune în aplicare.