Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Mugur Isărescu a prezentat marți raportul asupra inflației, după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că inflația a accelerat puternic în luna iulie, ca urmare a liberalizării prețurilor la energie electrică începând cu data de 1 iulie 2025.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Mugur Isărescu a anunțat că BNR a revizuit în creștere puternică prognoza de inflație pentru 2025, de la 4,6%, la 8,8% la sfârșitul anului. Guvernatorul Isărescu avertizează totuși că inflația s-ar putea situa la peste 9% la finele anului, cu un vârf de 9,6% în septembrie.

Principalele declarații ale lui Mugur Isărescu:

  • În septembrie, probabil va fi vârful de inflație. În loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri.
  • Într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cu cuvinte, atenţie la cifre.
  • La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%.
  • Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria de data asta.
  • Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei.
  • În ceea ce privește presiunile inflaționiste, costurile cu forța de muncă au reprezentat unul din factorii de presiune.
  • Un aport substanțial la creșterea inflației de bază a revenit componentei alimentare, inclusiv pe fondul majorării cotațiilor unor materii prime pe plan internațional.
  • Bunurile nealimentare, dacă le analizăm și în general și detaliat, au beneficiat de condiții relativ benigne. Au fost temperate de filiera importurilor, de faptul că am avut cursul relativ stabil.
  • Prima veste relativ pozitivă este că avem o reducere semnificativă a costurilor unitare cu forța de muncă, ceea ce reduce din presiunile inflaționiste pe care le-am observat în ultimii doi ani.
  • Avem de asemenea o evoluție relativ pozitivă din punctul de vedere al inflației. Din punctul de vedere al inflației pe piața forței de muncă, multe lucruri se detensionează pe măsură ce activitate economică încetinește.
  • Avem o revenire a investițiilor în trimestrul unu 2025. După restrângerea abruptă de la sfârșitul anului anterior, s-au creat premizele pentru accelerarea absorbției fondurilor europene și dacă am deschis acest subiect, cred că este esențială, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creștere a absorbției fondurilor europene. În baza lor am avea și creștere economică, și lipsă de presiuni inflaționiste, și o finanțare corespunzătoare din punct de vedere al balanței de plăți.
  • Deficitul contului curent a continuat să se adâncească, inclusiv ca urmare a deteriorării soldului veniturilor secundare.
  • Balanța comercială este în continuare în deficit major.
  • Cursul de schimb a fost folosit și în trimestrul doi ca o relativă ancoră pentru stabilitatea economică, financiară, stabilitatea piețelor. Am avut episodul din timpul alegerilor prezidențiale, cu acea ieșire masivă de capitaluri. Nu o mai dezvolt aici. V-am prezentat-o în ședința precedentă, și cu o depreciere a cursului, am reușit să-l stabilizăm și el este în prezent într-o zonă de echilibru.
  • Prima de risc, îmbunătățire semnificativă, dar avem în continuare prima de risc cea mai mare. Ne-am apropiat relativ de Ungaria.
  • Așteptările inflaționiste pe termen scurt și-au accentuat tendința ascendentă pe termen lung. (…) Analiștii cred că vom reuși să aducem inflația în țintă peste un an.
  • Așa-i cu plafonările. Sunt introduse ca să facă un bine, să tempereze presiunile sociale. Și fac acest lucru când sunt introduse, dar când se renunță la ele, când se termină efectul, nu este deloc plăcut.
  • Pe de altă parte, avem și majorarea TVA-ului și accizelor din luna august 2025, măsură absolut necesară să facă corecția fiscal-bugetară deocamdată pe partea de venituri și pentru a recâștga credibilitatea și a evita retrogradarea ratingului de țară.
  • Combinația de măsuri monetare fiscale va trebui făcută de așa manieră încât, pe de o parte, să continuăm corecția fiscală bugetară, corecția bugetară, reducerea deficitului, pe de altă parte, pe această cale, să dăm în jos inflația și, în plus, să vedem în ce măsură putem să evităm recesiunea.
  • Evitarea recesiunii cred că este posibilă prin absorbția chiar mai accelerată a fondurilor europene, care înseamnă de asemenea și mai multe investiții finanțate din bani europeni.
  • Sperăm că nu vom majora dobânda de referință. Foarte importante sunt lucrurile care nu depinde noi – stabilitatea politică pentru această corecție, dar și pentru situația economică și financiară a țării sunt un lucru esențial. Bineînțeles că ar fi bine să avem coeziune socială sau un anumit grad de pace socială. Este mai greu când se iau asemenea măsuri, dar sperăm să nu avem o deteriorare a situației sociale.
  • După criza din mai a avut loc o îmbunătățire a rezerve valutare. Practic, fluxurile de capital au revenit, am ajuns la același nivel ca înainte de acel moment, ceea ce arată că dacă păstrăm stabilitatea politică este esențial și un anumit grad de pace socială. Putem să trecem peste aceste 12 luni de corecție și de inflație mai ridicată.
  • (În ceea ce privește adoptarea monedei euro n.r.) S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, maim ult sau mai puţin
  • Ultima ședință privind adoptarea monedei euro, dacă îmi aduc aminte, a fost la Academia Română și am renunțat și noi la toate comitetele. Am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, apropo de partea legată de numerar, de cum se duce numerarul în țară, cum se distribuie numerarul euro. Deci eram avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă cinci sau șapte ani, înseamnă că peste cinci-șapte ani mai discutăm.
  • Măsurile sunt dureroase și creează reacții, dar trebuie să înțelegem că erau absolut necesare și că așa cum ați văzut, cocoașa asta trece și s-ar putea ca la sfârșitul perioadei de 12 luni să intrăm într-o perioadă de creștere economică chiar mai puternică, mai sustenabilă, așa cum s-a întâmplat după 2010. După 2011 am avut 10 ani de creștere economică.
  • Datele sunt clare, nu suntem încă în recesiune, cel puțin așa cum se definește recesiunea. Da, există acest risc și deocamdată, pe de o parte, totul depinde de continuare a programului fiscal, pentru că el, programul fiscal bugetar aduce credibilitate țării. Așa cum v-am spus, pe partea monetară, cu refacerea rezervelor lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ, a crescut rezerva și tinde să crească în continuare. Cursul este stabil fără sprijinul nostrum. Dimpotrivă, am încercat să evităm o apreciere a lui. Și atunci, ce înseamnă de fapt riscul acesta? Păi, riscul este legat în primul rând de factori externi, pentru că o bună parte din industria românească depinde de ce se întâmplă în Europa și acolo lucrurile nu arată prea bine. În al doilea rând, de această reducere masivă a consumului și absorbției interne. (…) Cum vă spuneam, miza este absorbția banilor europeni, continuarea investițiilor finanțate din banii europeni.
  • Deocamdată, dobânzile, trebuie să fim clari, n-au cum să scadă. Foarte important e să nu crească. După cum vedeți, evităm asemenea creștere. Dobânzile vor fi real negative pentru câteva trimestre, inclusiv pentru depozitele populației. În condițiile acestea trebuie o politică care să păstreze încrederea, să nu ne pomenim cu vreo criză valutară. Sunt păreri care spun că ar trebui noi să forțăm deprecierea cursului, sunt mai mult decât riscante, sunt chiar periculoase, pentru că asta poate să dărâme încrederea și să genereze o criză valutară. Am văzut ce înseamnă în luna mai.
  • Părerea mea este ca ASF-ul să continue, chiar să amplifice efortul de comunicare, inclusiv cu materiale scrise. Nu este suficient să vorbești, pur și simplu să distribuie materiale, pentru că am văzut că sunt foarte multe confuzii. Este un fond de pensii, nu este un depozit, este o economisire într-adevăr a populației într-un fond de pensii, nu în depozite. Aceste fonduri de pensii peste tot în lume au un regim de funcționare și o lege. Dacă ASF va continua aceste eforturi, probabil confuziile se vor diminua. Eu cred că dezbaterea publică care este absolut necesară este periclitată de confuzii și ASF trebuie să facă eforturi pentru a le elimina, să explice cum funcționează în alte țări, să facă un documentar. Se va tempera ușor și greu dezbaterea, pentru că lumea vede mai degrabă partea rea. Banii trebuie plasați undeva. Deocamdată, hai să fim sinceri, Ministerul de Finanțe dă dobânzi mai bune decât băncile. Deci, cine pe cine folosește? Putem spune și că fondurile de pensii folosesc Guvernul României, nu-i așa? Și atunci hai să ne liniștim puțin, că ce văd eu acum e un fel de tulburare. Nu se confiscă nimic, hai să vedem cum funcționează fondurile astea de pensii.
  • Nu sunt sigur că o să ne încadrăm în ținta de 7% deficit bugetar, dar dacă tendința este de reducere a deficitului este un semnal foarte bun. Nu este suficient, dar este un semnal bun că arată o tendință. Bineînțeles că depinde de foarte multe lucruri. Măsurile acestea de reducere a cheltuielilor, pe care le-am trăit în anul 2000, sunt mult mai grele decât cele de majorare a impozitelor. Când vrei să reduci cheltuielile, să eliberezi oameni din sistem, dai cu capul un amalgam de legi pe care trebuie să le schimbi, trebuie să le găsești soluții. Eu după ce am luat măsura în anul 2000 să se reducă aparatul în trei luni, singura reducere a fost din cabinetul premierului, pentru că nu-i cunoșteam, îi moștenisem de la Radu Vasile și a fost mai ușor să-i eliberez pe toți ceilalți. (…) Nu știu dacă până la urmă s-au redus mai mult de 100-200 de locuri. Aici, nu sunt pesimist, încerc să fiu realist. O să vă spun că nu se vor face ușor aceste reduceri, care văd că sunt numite reforme. Nu sunt numai reforme, sunt și măsuri care înseamnă schimbări de lege.