Marius Ștefan, Autonom / Sursa foto: Facebook/RBL
Romanian Business Leaders, o organizație care reunește liderii din mediul privat de business din România, a realizat o nouă ediție a barometrului RBL, care trasează principalele oportunități și provocări cu care s-a confruntat mediul economic românesc în anul 2023.
Barometrul RBL structurează 14 domenii de activitate prin intermediul a peste 50 de indicatori relevanți pentru a reda imaginea concretă a prezentului.
Dintre aceste 14 domenii, observăm trenduri crescătoare în rândul indicatorilor analizați în 9 domenii, stagnare în cazul unuia dintre ele, iar în 4 domenii indicatorii arată un trend descendent.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Reziliență ar fi cuvântul pentru mediul economic românesc pentru anul 2023. Avansăm cu proiecte importante în infrastructură, agricultură, energie, dar, în același timp, ne punem singuri piedici în calea dezvoltării prin gestionarea ineficientă a oportunității istorice reprezentată de fondurile PNRR, prin lipsa de predictibilitate și stabilitate a cadrului fiscal. Avem nevoie să digitalizăm și să modernizăm rapid instituțiile din administrația publică și să îmbunătățim semnificativ relația stat-cetățean-mediu privat. Romanian Business Leaders își dorește un mediu economic prielnic dezvoltării și susținerii antreprenorialului și inovației, ambele condiții fiind necesare pentru o dezvoltare accelerată a societății românești”, a declarat Marius Ștefan, președinte Romanian Business Leaders.
Servicii financiare – Capitalizare bursieră în creștere
- În 2023, sectorul serviciilor financiare din România a trecut prin transformări în zona de digitalizare pentru a oferi servicii mai eficiente. Pe lângă acest aspect, piața a fost influențată și de evoluțiile macroeconomice globale, inclusiv de trendul descrescător al inflației (de la 15% în ianuarie 2023, la 6,7% în decembrie 2023, în România).
- În septembrie 2023, economia României a evidențiat o creștere semnificativă a câștigului salarial mediu net, reflectând nu doar o îmbunătățire a nivelului de trai, dar și o creștere reală a puterii de cumpărare a angajaților, depășind astfel rata inflației.
- În 2022, România a condus în regiune în ceea ce privește creșterea creditului acordat sectorului privat, înregistrând un avans de peste 15% față de anul precedent, în timp ce media Uniunii Europene a fost de peste 5%.
- România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește alfabetizarea financiară, evidențiind o nevoie urgentă de îmbunătățire sub acest aspect, mai ales că doar 18% dintre cetățeni demonstrează un nivel ridicat de literație financiară. Studiile subliniază importanța orientării educației financiare către grupurile vulnerabile, cum ar fi femeile, tinerii și persoanele cu venituri mai mici și cu un nivel scăzut de educație generală.
- Capitalizarea bursieră domestică raportată la PIB este un indicator crucial care reflectă nivelul de dezvoltare și integrare a pieței de capital în economia națională. Creșterea semnificativă a capitalizării de piață a Bursei de Valori București (BVB) în 2023 (46,6 miliarde de euro la finalul lunii decembrie) evidențiază un trend ascendent, influențat și de listarea Hidroelectrica.
- La finalul anului 2023, valoarea capitalizării domestice raportate la PIB era de 14,4%.
Turism național – Revitalizare, dar rămân provocări
- În 2023, turismul din România a înregistrat o evoluție pozitivă, evidențiind o creștere a interesului pentru țară ca destinație turistică, în ciuda unui sold negativ în balanța de plăți în serviciile aferente. Creșterea semnificativă a numărului de sosiri înregistrate în structurile de primire turistică, cu 14,7% (perioada 01 ianuarie – 31 iulie 2023) față de aceeași perioadă din 2022, indică potențialul neexplorat al României și capacitatea sa de a atrage un număr tot mai mare de vizitatori.
- Balanța de plăți în sectorul serviciilor turistice din România a continuat să înregistreze un deficit în 2023, înrăutățindu-se față de anul precedent și reflectând o tendință persistentă. Agravarea deficitului poate indica o creștere a preferinței românilor pentru călătorii în străinătate, precum și necesitatea unei îmbunătățiri a ofertei turistice interne și a promovării eficiente a țării ca destinație turistică.
- În 2022, România a înregistrat o creștere a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare turistică de aproape patru procente (a ajuns la 30,1%) reflectând o îmbunătățire semnificativă a sectorului turistic și o creștere a atractivității țării ca destinație turistică. Această evoluție poate fi atribuită reluării călătoriilor după restricțiile pandemice, îmbunătățirii serviciilor turistice și promovării mai eficiente a destinațiilor din România.
- În 2023, capacitatea de cazare turistică din România a înregistrat o creștere modestă, cu majoritatea locurilor de cazare concentrate în hoteluri, reflectând o preferință pentru structuri mai mari și mai centralizate. Această evoluție indică o posibilă concentrare pe calitatea serviciilor în locul extinderii rapide, subliniind totodată nevoia potențială de diversificare în sectorul de cazare.
Servicii medicale – Mai activ, dar încă necompetitiv
- În 2022, sistemul de sănătate din România a continuat să se confrunte cu provocări semnificative, dar și cu evoluții pozitive printre care investiții în tehnologie medicală avansată și în infrastructura spitalelor, precum și descentralizarea serviciilor. Cu toate acestea, problemele cronice, cum ar fi lipsa de personal medical calificat și migrația medicilor, necesită politici și inițiative pentru a atrage și reține cadrele medicale în țară.
- Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind sănătatea în România, cheltuielile per capita pentru sănătate continuă să fie cele mai scăzute dintre toate țările Uniunii Europene.
Protecția mediului – Atenție sporită și obligații de schimbare
- În 2023, domeniul protecției mediului din România a înregistrat o dezvoltare semnificativă, reflectând o creștere a conștientizării și un angajament sporit în rezolvarea problemelor ecologice, cu accent pe reducerea emisiilor de carbon, gestionarea eficientă a resurselor naturale și conservarea biodiversității, dar și măsuri pentru combaterea defrișărilor ilegale și promovarea unei infrastructuri de gestionare a deșeurilor mai eficiente.
- România a înregistrat progrese semnificative în adoptarea economiei circulare, un pilon esențial pentru o dezvoltare economică durabilă. Cu toate acestea, nivelul scăzut al implicării forței de muncă în acest domeniu, de doar puțin peste 1%, evidențiază nevoia acută a politicilor și a stimulentelor adecvate pentru a accelera tranziția către practici sustenabile și pentru a răspunde provocărilor majore de implementare la nivel național.
- În 2022, România a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ceea ce privește accesul la apă potabilă, cu numărul persoanelor neconectate la sistemul public de alimentare în scădere. Cu toate acestea, persistă necesitatea unor investiții semnificative și a unei planificări strategice pentru a asigura un acces egal la această resursă vitală pentru fiecare cetățean.
- În 2022, România a înregistrat o creștere a procentului populației conectate la sistemele de canalizare, ajungând la 59,2%, comparativ cu 57,58% în 2021, reflectând progresele în extinderea și modernizarea infrastructurii de canalizare. Această evoluție subliniază eforturile continue de îmbunătățire a accesului la servicii esențiale și de protejare a mediului, evidențiind totodată necesitatea continuării investițiilor în infrastructura urbană și rurală.
Agricultură – Piața se maturizează, profesioniștii încep să marcheze profituri corespunzătoare comparativ cu 2022
- În 2023, sectorul agricol al României a înregistrat progrese comparativ cu 2022. Totuşi, jucătorii din acest sector se confruntă cu multiple provocări atât din punctul de vedere al schimbărilor climatice, cât şi din perspectiva valorificării produselor cu o marjă bună de profit, datorită costurilor mari de producţie şi a preţurilor în scădere. Scăderea exporturilor de produse agricole la 11.5% din totalul exporturilor naționale poate indica necesitatea unei mai mari diversificări a piețelor de export pentru a contracara variabilitatea cererii internaționale.
- Există o evoluție pozitivă a suprafeței irigate în România şi există fonduri europene ce pot fi accesate, mai ales de producătorii agricoli constituiţi în Organizaţii ale Udătorilor de Apă, lucru ce reflectă angajamentul continuu în modernizarea și eficientizarea sistemelor de irigații, contribuind la creșterea durabilității și productivității sectorului agricol și adaptarea la schimbările climatice. Totuşi, este nevoie de investiţii masive atât în structura principală de irigaţii, care să asigure dezvoltarea şi protejarea sectorului agricol, cât şi în infrastructura secundară de irigaţii, pentru ca suprafaţa irigabilă să fie efectiv irigată. În campania de irigaţii din 2023 a fost pregătită o suprafaţă de 1.416.824 de hectare, în vederea încheierii contractelor multianuale de livrare a apei pentru irigaţii cu beneficiarii, comparativ cu 2022, când această suprafaţă era de 1.335.963 de hectare, potrivit raportului de activitate al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pentru anul 2023. Acelaşi raport notează că, în 2023, au fost încheiate contracte pe o suprafaţă de 903.462 de hectare, comparativ cu cele 842.155 de hectare pentru care au fost încheiate contracte în 2022.
- Anul 2023 este un an al decapitalizării semnificative a firmelor din domeniul agricol şi datorită secetei din anul anterior, a tendinţei inflaţioniste a costurilor de înfiinţare a culturilor şi a preţurilor mici la cereale.
- România ar trebui să-şi crească valoarea adăugată în sector, în condiţiile în care are un potenţial uriaş, cu 13,9 milioane de hectare de teren agricol, adică a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE. Cu toate acestea, România este un exportator de materii prime şi un importator de produse procesate.
- Scăderea ponderii exporturilor de alimente și animale vii în totalul exporturilor naționale în primele nouă luni ale anului 2023 semnalează o posibilă schimbare în dinamica comerțului exterior al României, cu potențiale implicații asupra echilibrului comercial și strategiei economice pe termen lung.
- Totuși, există o creștere semnificativă a exporturilor de produse agricole din România în ultimii ani care reflectă adaptarea fermierilor la cerințele pieței globale și investițiile în infrastructura de depozitare și logistică. Acest lucru consolidează poziția țării pe piața internațională și promovează dezvoltarea durabilă a sectorului agricol.
Fiscalitate – Un sistem criticat de mediul de afaceri
- În 2023, fiscalitatea din România a fost dominată de implementarea reformelor propuse în cadrul PNRR, inclusiv diminuarea facilităților fiscale pentru sectoare precum IT, construcții și agricultură, alături de introducerea unor impozite noi și modificări semnificative în legislația fiscală existentă – pregătind terenul pentru o creștere estimată a veniturilor bugetare la 33,8% din PIB în 2024.
- România s-a situat pe poziția 55 din 153 în ultimul clasament privind ușurința desfășurării unei afaceri, realizat de Banca Mondială în 2019. De asemenea, în 2023 își păstrează scorul și poziția în clasamentul complexității fiscale, cu privire la impozitul pe profit, conform Raportului TRR 266 Accounting for Transparency. Evoluția acestui indicator în contextul introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri și a modificărilor privind microîntreprinderile, de la 1 ianuarie 2024, va fi inclusă în următorul clasament ce va fi realizat în 2025.
- România continuă să se confrunte cu rezultate slabe în ceea ce privește Decalajul de TVA, fiind clasată pe ultimul loc între statele membre UE în raportul din 2023 al Comisiei Europene, cu un decalaj de TVA de 36.7% în 2021. Acest lucru subliniază dificultățile pe care le are România în implementarea soluțiilor eficiente pentru combaterea reală a evaziunii și fraudei fiscale.
IT&C – Creștere robustă
- Industria IT&C din România a cunoscut o creștere impresionantă în perioada 2022-2023, consolidându-se ca un pilon esențial al economiei naționale, cu un progres robust și o atragere semnificativă de investiții, atât interne, cât și externe, în sectoarele de dezvoltare software, servicii IT și outsourcing.
- Contribuția sectorului IT la PIB-ul României în trimestrul al III-lea al anului 2023 a înregistrat o ușoară scădere, la 6.7%, comparativ cu 7% în aceeași perioadă din anul precedent. Acest lucru reflectă dinamica și adaptabilitatea industriei tehnologiei informației la schimbările globale și provocările economice.
- În perioada ianuarie-septembrie 2022, sectorul IT din România a înregistrat un sold pozitiv al balanței de plăți în valoare de 4010 milioane, reflectând creșterea competitivității și atractivității industriei IT românești pe piața internațională, și indicând importanța continuării investițiilor în acest sector vital pentru economia țării.
- În 2023, sectorul IT și telecomunicații din România a înregistrat o descreștere a numărului de înmatriculări noi, trecând de la 11.319 (perioada ianuarie-septembrie 2022) la 8.308 (aceeași perioadă a anului 2023), sugerând o posibilă încetinire a ritmului de creștere al pieței sau o reorientare către consolidarea și extinderea companiilor existente. În ciuda acestui declin, sectorul rămâne vital pentru economia națională, menținând un potențial puternic de creștere și inovare.
- Nivelul scăzut al competențelor digitale în rândul populației adulte din România (mai puțin de o treime posedă competențe de bază sau peste nivelul de bază), comparativ cu media Uniunii Europene de 54%, subliniază un decalaj îngrijorător în adaptabilitatea la cerințele tehnologice actuale. Investițiile în programe de educație și formare devin esențiale pentru pregătirea populației pentru o economie tot mai digitalizată.
- Aflată pe ultimul loc în Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI), cu un scor de 27,43 în 2023, România se confruntă cu o provocare majoră în integrarea digitală, evidențiind dificultăți în adoptarea și integrarea tehnologiei digitale la nivelul societății și economiei. Investițiile urgente în infrastructură digitală și educație și formare digitală, sunt cruciale pentru a asigura că țara nu rămâne în urmă în era digitală.
Educație – Pași mărunți către un sistem educațional modern
- În 2023, sistemul educațional din România a fost marcat de dezbateri aprinse în jurul propunerilor de legi din pachetul „România Educată”, dezbateri care au scos în evidență discrepanțele majore între așteptările diverselor categorii și grupuri afectate de sistemul de învățământ. Eforturile mediului de afaceri de a contribui la variantele finale ale legilor, cu precădere în ceea ce privește învățământul profesional și asigurarea calității, au dus doar în mică parte la modificări de substanță.
- Noile legi ale învățământului preuniversitar și superior au intrat în vigoare în septembrie 2023; adoptarea normelor de aplicare și de implementare a reformelor prevăzute în legi au fost prorogate.
- În 2023 au continuat investițiile majore prin PNRR în domeniul educației, cu accent pus pe învățământul digital și inovație tehnologică, dar fără rezultate concrete deocamdată în ceea ce privește rezultatele învățării.
- În 2023, rezultatele la examenele de Bacalaureat și Evaluarea Națională continuă să îngrijoreze printr-o scădere care reflectă atât provocările persistente cu care se confruntă sistemul educațional, cât și lipsa unor măsuri eficiente de creștere a calității.
- Creșterea procentului de elevi cu note sub 5 la examenul de matematică în 2023, comparativ cu 2022, subliniază provocările asociate felului în care este predată și înțeleasă această materie în școlile din România.
- Comparativ cu media Uniunii Europene, nivelul educației terțiare din România reflectă o rată de participare mai mică și o nevoie stringentă de aliniere cu cerințele pieței muncii și de creștere a ratei de absolvire.
- Rata ridicată de părăsire timpurie a școlii în România (16%) arată necesitatea unor eforturi susținute pentru a îmbunătăți accesul la educație, calitatea învățământului și sprijinul pentru elevii vulnerabili sau dezavantajați, pentru a reduce abandonul școlar și a oferi oportunități educaționale echitabile și de calitate.
- Tot prin PNRR, în 2023 s-au investit sume considerabile în reducerea abandonului școlar, dar nu există deocamdată o analiză de impact a investițiilor.
Infrastructură – Pași către modernizare
- Și în 2022, în România, infrastructura a fost un domeniu prioritar, așa cum, de altfel, este din 1990. În plus, datorită PNNR cu termen de finalizare la finalul lunii august 2026 este accelerat ritmul de modernizare al rețelei feroviare și achiziția de locomotive și garnituri de vagoane noi.
- Se fac investiții în infrastructura pentru energie electrică și surse regenerabile, ținând cont de angajamentul ca până în 2030 să ne încadrăm în țintele de reducere a poluării.
- Se reface studiul de fezabilitate și oportunitate pentru reluarea lucrărilor la Canalul Dunăre – București, ceea ce ar transforma Bucureștiul în port la Dunăre și ar deschide noi oportunități de dezvoltare pentru zona de Sud.
- În 2022, România a înregistrat un total de 28.010 accidente rutiere cu vătămări corporale. Însă, în comparație cu anul 2021, a înregistrat o scădere de 8,2% în numărul persoanelor accidentate mortal în accidente rutiere. Totuși, numărul total al persoanelor rănite a crescut cu 4,1%, evidențiind necesitatea intensificării eforturilor pentru îmbunătățirea siguranței.
- Transportul rutier rămâne principalul mod de transport pentru mărfuri în România, reflectând o dependență continuă a economiei de această modalitate rapidă și accesibilă, cu volumele transportate crescând de la 65.141 mii tone în 2022, la 67.545 mii tone în 2023.
- Sperăm ca până în 2030, cu o cale ferată modernizată și echipamente noi de tracțiune și transport, să crească valorile de transport feroviar. În acest sens, este nevoie de o nouă politică guvernamentală pentru construcția de hub-uri intermodale. Creșterea capacității de transport feroviar va conduce la scăderea gradului de poluare, reducerea traficului rutier și implicit și a numărului de accidente.
Energie – Provocări, diversificare și tranziție verde
- În 2023, sectorul energetic din România și-a consolidat eforturile pentru o tranziție energetică durabilă, investind în energie regenerabilă și explorând resursele interne, menținând totodată angajamentul pentru securitatea energetică și reducerea dependenței de importuri.
- România își propune să-și diversifice mixul energetic, trecând treptat de la combustibilii fosili la sursele de energie regenerabilă, pentru a se alinia obiectivelor UE de reducere a emisiilor de carbon și de a promova o economie mai sustenabilă.
- Creșterea semnificativă a cotei de piață a autoturismelor electrice în România, în 2023, reflectă o schimbare a preferințelor consumatorilor și o conștientizare în creștere a importanței mobilității sustenabile, indicând un viitor promițător pentru industria auto electrică în țară.
Fonduri europene – Marea oportunitate nefructificată
- Fondurile europene continuă să fie un motor potenţial crucial al dezvoltării României, fiind o oportunitate majoră de catalizare de proiecte pentru modernizare a infrastructurii, avans tehnologic și tranziție ecologică.
- În 2023, principalele trei probleme semnalate de piaţă au fost lipsa de predictibilitate a condiţiilor de accesare a fondurilor europene, întârzieri în cadrul plăţilor proiectelor aprobate şi aflate în implementare şi schimbarea regulilor în timpul jocului.
- De la aderarea la UE, din 2007, fondurile europene au reprezentat un motor esențial al dezvoltării României, reflectat în beneficiul net de 53,527 miliarde de euro.
Piața muncii – Provocări din ce în ce mai mari și mai diverse
- Există o presiune pe indicatorii de productivitate, în majoritatea industriilor, dar și pe creșterea valorii adăugate oferite.
- În piața muncii – deficitul forței de muncă se manifestă mai departe. Măsura creșterii cotelor lucrătorilor străini (la 140.000 în 2024) vine din dorința de a acoperi deficitul din piața muncii. Piața muncii în România este în scădere ca număr activ de oameni, un impact predictibil având în vedere indicatorii demografici (scăderea natalității și fenomenul emigrației).
- Avem un skill gap în piață, cu 2 cauze vizibile: nevoia de digitalizare și nivelul competențelor formate în sistemul educațional, care nu mai corespund cu necesitățile de pe piața muncii. Ambele pun presiuni pe bugetele companiilor, generând costuri cu programe de instruire și creștere a competențelor.
Antreprenoriat – Reziliență: ascensiunea antreprenoriatului românesc în era digitală
- În trimestrul al treilea al anului 2022, România a înregistrat un număr record de companii nou înființate.
- Această creștere a fost urmată de o perioadă de stabilitate și creștere economică, în care numărul companiilor falimentare a scăzut. Totuși, în trimestrul al treilea al anului 2023, situația s-a schimbat, cu un declin în înființarea de noi companii și o creștere a numărului de companii falimentare.
- România ocupă locul 11 în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de întreprinderi, având peste 900 de mii de companii. De asemenea, a înregistrat și o scădere semnificativă a numărului de companii falimentare în comparație cu anul 2021.
- În ultimii ani, România a observat o tendință descrescătoare în ceea ce privește numărul societăților comerciale intrate în insolvență. Deși în 2022 s-a înregistrat o ușoară creștere a numărului de cazuri de insolvență, acesta rămâne semnificativ mai scăzut comparativ cu anii anteriori.
Coșul minim – Creșterea cheltuielilor
- Evaluarea coșului minim de consum pentru un trai decent este esențială pentru înțelegerea nivelului de trai pentru diverse tipuri de familii. Această evaluare, realizată de Fundația Friedrich Ebert și Syndex România, arată că lunar, costurile necesare pentru un trai decent, în România, variază în funcție de dimensiunea familiei, de la 3807 lei pentru o persoană adultă care trăiește singură, până la 9978 lei pentru o familie formată din doi adulți și doi copii.
- Costul pentru un trai decent în familiile din România a crescut în 2023, fiind dominat de cheltuielile legate de locuință și alimentație. Această creștere pune presiune pe bugetele familiilor, evidențiind necesitatea unor politici sociale și economice echilibrate pentru a sprijini familiile în gestionarea creșterii costurilor de trai