Comisia Europeană a publicat miercuri cea mai dură poziție din ultimii ani față de lipsa reformelor din România și a recomandat formal Consiliului UE (format din reprezentanții statelor membre) să adopte o concluzie oficială potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente” ca răspuns la recomandarea din 2021 privind scăderea deficitului bugetar.
- Economedia și G4Media au scris constant în ultimii doi ani despre faptul că guvernele PSD-PNL au îngropat orice reformă structurală (pensii, pensii speciale, reforma bugetarilor, reforma administrativă, reforma companiilor de stat). În paralel, guvernele Ciucă și Ciolacu au crescut cheltuielile statului cu pensiile și salariile și au crescut constant deficitul bugetar, adică funcționarea statului pe datorie.
Comisia Europeană a recomandat miercuri Consiliului UE să adopte o concluzie fără precedent potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente”. Ce înseamnă acest lucru? Consiliul UE va supune la vot această propunere, care poate să treacă dacă există o majoritate calificată sau să fie blocată la votul statelor membre.
Ce se întâmplă însă dacă Consiliul UE adoptă decizia potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente”?
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Mateusz Szczurek, fost ministru de Finanțe al Poloniei, susține într-o opinie postată pe o rețea socială că o consecință automată a unei astfel de decizii a Consiliului UE este înghețarea unei părți din fondurile UE destinate României începând cu 2025. El arată că ”suma reală a fondurilor înghețate ar putea fi foarte mică, dar pentru România știrea ar putea avea consecințe semnificative pe piață”. Cu alte cuvinte, ar putea duce la creșterea costurilor cu care România se împrumută pe piețe pentru a-și finanța deficitele.
Fostul ministru polonez susține că suspendarea automată a fondurilor europene pentru România e prevăzută de Regulamentul PNRR.
Pe de altă parte, experți europeni au declarat pentru Economedia că o eventuală decizie a Consiliului UE privind România nu duce automat la înghețarea fondurilor UE, ci e doar un semnal public pentru statul vizat, care nu mai poate întârzia reformele și consolidarea fiscală.
PNRR, întârziat semnificativ
Comisia Europeană arată în raportul de țară din cadrul Semestrului European că România a întârziat semnificativ PNRR.
”Punerea în aplicare a planului de redresare și de reziliență al României este întârziată în mod semnificativ din cauza unor provocări substanțiale. România a depus trei cereri de plată, care corespund la 146 de etape și obiective din plan și care au ca rezultat o plată totală de 9,4 miliarde EUR la 29 septembrie 2023”, arată raportul Comisiei.
Executivul european arată că întârzierea PNRR e provocată ”deseori” de ”lipsa de implicare” a conducătorilor de instituții.
Economedia și G4Media au scris pe parcursul anului că România are o problemă cu cererea de plată 3 din PNRR, dat fiind că nu a făcut toate reformele pe care și le asumase.
Ce recomandă Comisia Europeană
Comisia Europeană recomandă oficial ca România să ia măsuri rapide de înăsprire a fiscalității pentru a acoperi gaura din buget, pe care o prognozează la 6,9%, cu mult mai mare decât ținta asumată de guvern de 4,9% din PIB.
Iată recomandările oficiale ale Comisiei Europene:
1 Să prezinte în timp util planul fiscal-structural pe termen mediu. Să înăsprească politica fiscală pentru a realiza o ajustare fiscală pentru anul 2024 în ansamblul său. În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică generală la un nivel prudent pe termen mediu.
2. Să accelereze semnificativ punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a planului de redresare și de reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026, prin garantarea unei guvernanțe eficace și prin consolidarea capacității administrative. În contextul evaluării intermediare, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând măsuri pentru a răspunde mai bine nevoilor privind locuințele sociale, serviciile sociale aferente și dezvoltarea zonelor urbane mai mici, luând în considerare în același timp oportunitățile oferite de inițiativa Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa pentru îmbunătățirea competitivității.
