România e încă departe de a îndeplini criteriile care ar duce țara noastră în zona euro, arată cel mai recent raport de convergență întocmit de Banca Centrală Europeană, care urmărește progresul făcut de statele din UE care nu au adoptat încă moneda unică. Câteva date extrase de Economedia din analiza instituției europene: rata medie a inflației e mult peste valoarea de referință de 3,3% pentru criteriul privind stabilitatea prețurilor, costurile cu forța de muncă au crescut în perioada 2020-2023 cu mult peste rata din zona euro, deficitul bugetar al administrației publice din România a fost de 6,6% în 2023, adică semnificativ peste valoarea de referință de 3%. De asemeanea, ratele dobânzilor pe termen lung în România s-au situat în medie la 6,4%, depășind astfel valoarea de referință, iar piețele de capital sunt subdezvoltate, mai arată raportul. Începând din 2022, statele membre ale Uniunii Europene (UE) care nu fac parte din zona euro au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește convergența economică cu zona euro, e concluzia acestui raport. Și Comisia Europeană și-a publicat astăzi raportul de convergență, care arată că niciunul dintre statele membre evaluate nu îndeplinește în prezent toate criteriile de aderare la zona euro, dar Bulgaria e aproape.
Sinteza datelor BCE pentru România:
În luna mai 2024, rata medie pe 12 luni a inflației IAPC în România a fost de 7,6%, adică mult peste valoarea de referință de 3,3% pentru criteriul privind stabilitatea prețurilor
România face în prezent obiectul unei proceduri de deficit excesiv, iar Comisia Europeană a constatat, în iunie 2024, că aceasta nu a luat măsuri eficiente.
Deficitul bugetar al administrației publice din România a fost de 6,6% în 2023, adică semnificativ peste valoarea de referință de 3%
Costurile unitare ale forței de muncă au crescut cu 26,7% în perioada 2020-2023, ceea ce este cu mult peste rata de 9,5% din zona euro.
Ratele dobânzilor pe termen lung în România s-au situat în medie la 6,4%, depășind astfel valoarea de referință de 4,8% pentru criteriul de convergență a ratelor dobânzilor.
Piețele de capital din România sunt mult mai mici decât cele din zona euro și sunt încă subdezvoltate
Explicație: Ce înseamnă raportul BCE? Moneda euro a fost deja introdusă în 20 din cele 27 de state membre ale UE, iar raportul examinează șase din cele șapte state membre care nu au adoptat încă moneda unică, respectiv Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Aceste țări sunt angajate în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene Uniunii Europene în direcția de a adopta moneda euro, ceea ce implică faptul că ele trebuie să îndeplinească toate criteriile de convergență.
Conform Raportului de convergență 2024 al Băncii Centrale Europene (BCE), statele membre ale Uniunii Europene (UE) din afara zonei euro au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește convergența economică cu zona euro începând din 2022. Acest lucru se datorează în principal condițiilor economice dificile, spun autorii raportului.
“În ultimii doi ani, țările analizate au fost afectate de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, care au dus la o slăbire semnificativă a activității economice și la o inflație galopantă. Țările cu un istoric de dependență energetică mai mare și legături comerciale mai puternice cu Rusia au fost cele mai afectate. În perspectivă, se așteaptă ca activitatea economică să se consolideze în toate țările analizate, însă tensiunile și riscurile geopolitice întunecă perspectivele economice”, a transmis BCE.
Cum a evoluat (și nu prea) România
Raportul BCE arată că în luna mai 2024, rata medie pe 12 luni a inflației IAPC în România a fost de 7,6%, adică mult peste valoarea de referință de 3,3% pentru criteriul privind stabilitatea prețurilor. Se preconizează că această rată va scădea treptat în următoarele luni, datorită înăspririi politicii monetare din trecut și a scăderii presiunilor legate de blocajele în aprovizionare.
În același timp, se așteaptă ca inflația de bază să rămână stabilă, alimentată de evoluția puternică a salariilor în contextul unei piețe a muncii restrânse, notează raportul. Costurile unitare ale forței de muncă au crescut cu 26,7% în perioada 2020-2023, ceea ce este cu mult peste rata de 9,5% din zona euro.
Sursa: Eurostat/ BCE
Raportul BCE menționează că există preocupări cu privire la sustenabilitatea convergenței inflației în România pe termen lung. Dacă nu este contracarată de o apreciere a cursului de schimb nominal, procesul de recuperare a decalajelor va duce probabil la diferențiale pozitive de inflație față de zona euro, deoarece PIB-ul pe cap de locuitor și nivelul prețurilor sunt încă mai scăzute în România decât în zona euro.
România face în prezent obiectul unei proceduri de deficit excesiv, iar Comisia Europeană a constatat, în iunie 2024, că aceasta nu a luat măsuri eficiente. Deficitul bugetar al administrației publice din România a fost de 6,6% în 2023, adică semnificativ peste valoarea de referință de 3%, în timp ce raportul datorie/PIB a fost de 48,8%, adică sub valoarea de referință de 60%.
Sursa: Eurostat/ BCE
Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de procedură de deficit excesiv, deoarece poziția sa fiscală a depășit valoarea de referință de 3 % în2019. Deficitul său global în 2023 a fost mult mai mare decât obiectivul recomandat. În iunie 2024, Comisia Europeană a apreciat că răspunsul României a fost insuficient și a recomandat o decizie a Consiliului prin care se constata că România nu
nu a luat măsuri eficace pentru a remedia deficitul său excesiv.
În perioada de referință cuprinsă între 20 iunie 2022 și 19 iunie 2024, leul românesc nu a participat la ERM II, dar a fost tranzacționat în cadrul unui regim de curs de schimb flexibil implicând o flotare gestionată a cursului de schimb al monedei. Rata de schimb a leului românesc față de euro a prezentat, în medie, un grad scăzut de volatilitate pe parcursul perioadei de referință. La 19 iunie 2024, acesta a fost de 4,9768 lei/euro, adică leul era cu 0,7% mai slab decât nivelul său mediu din iunie 2022. Între iunie 2020 și mijlocul lunii ianuarie 2024, Banca Națională a României a avut un acord de linie repo cu BCE, în cadrul căruia putea împrumuta până la 4,5 miliarde EUR în schimbul în euro de înaltă calitate pentru a furniza lichiditate în euro instituțiilor financiare românești.
În perioada de referință iunie 2023 – mai 2024, ratele dobânzilor pe termen lung în România s-au situat în medie la 6,4%, depășind astfel valoarea de referință de 4,8% pentru criteriul de convergență a ratelor dobânzilor.
Diferențialul dintre ratele dobânzilor pe termen lung din România și rata dobânzii din zona euro (ponderată în funcție de PIB)a crescut ușor, situându-se la 3,2 puncte procentuale la sfârșitul
perioadă de referință.
Piețele de capital din România sunt mult mai mici decât cele din zona euro și sunt încă subdezvoltate, mai arată BCE.
Raportul menționează, de asemenea, că legislația românească nu respectă toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția finanțării monetare și integrarea juridică în Eurosistem.
Comisia Europeană: Bulgaria este singura țară care îndeplinește toate criteriile, cu excepția unuia
Și Comisia Europeană a publicat astăzi, 26 iunie, raportul său de convergență, în care evaluează progresele realizate de Bulgaria, de Cehia, de Ungaria, de Polonia, de România și de Suedia în direcția aderării la zona euro. Raportul evidențiază rezultate mixte. Niciunul dintre aceste state membre nu îndeplinește în prezent toate criteriile pentru a adera la zona euro.
Raportul de convergență este utilizat de Comisie pentru a formula o recomandare adresată Consiliului UE cu privire la adoptarea monedei euro de către un stat membru. Acest raport este separat de raportul de convergență al Băncii Centrale Europene, dar este publicat împreună cu acesta.
Raportul concluzionează că statele membre incluse în raport prezintă rezultate mixte în ceea ce privește convergența nominală. Niciunul dintre aceste state membre nu îndeplinește în prezent toate criteriile de aderare la zona euro. Bulgaria este singura țară care îndeplinește toate criteriile, cu excepția unuia, și în care legislația națională poate fi considerată compatibilă cu normele Uniunii Economice și Monetare.
Raportul CE arată că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Legea BNR nu a fost modificată de la Raportul de convergență 2022 al Comisiei, așa că probleme semnalate atunci rămân valabile, potrivit CE. România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, nici pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi nici criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung. Deficitul public general a rămas ridicat în 2023, ajungând la 6,6% din PIB, în creștere de la 6,3% în 2022. Acesta este cu 2,2 puncte procentuale din PIB peste nivelul planificat în bugetul pentru 2023 și în Programul de convergență 2023 al României. Raportul arată că acest lucru e cauzat în principal continuării creșterii ridicate a cheltuielilor publice, în special în ceea ce privește bunurile și serviciile, transferurile sociale și cheltuielile de personal.
sursa foto: consilium.europa.eu
“Raportul nostru de convergență arată că cele șase state membre care nu fac parte din zona euro au făcut progrese în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de aderare, chiar dacă în prezent niciunul dintre ele nu îndeplinește toate aceste criterii. Vestea bună este că sprijinul pentru euro este în creștere. O majoritate generală a cetățenilor din aceste state membre sunt acum în favoarea aderării țării lor la moneda unică: o dovadă că, în aceste vremuri incerte, euro rămâne o ancoră de stabilitat”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.
Bulgaria și Suedia îndeplinesc criteriul privind finanțele publice și se așteaptă ca Cehia să îl îndeplinească pe baza raportului Comisiei din 19 iunie în temeiul articolului 126 alineatul (3).
Bulgaria, Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung.
Bulgaria îndeplinește criteriul ratei de schimb. Niciunul dintre celelalte state membre nu este membru al mecanismului cursului de schimb (ERM II): înainte de a adera la zona euro, sunt necesari cel puțin doi ani de participare la mecanism fără tensiuni valutare grave.
Eșec în expansiunea zonei euro, cu contribuția României și Bulgariei
Expansiunea spre est a monedei unice europene a suferit un eșec după ce Bulgaria și România nu au îndeplinit criteriile economice necesare pentru a adopta euro, scrie Financial Times.
Decizia anunțată miercuri de Banca Centrală Europeană și de Comisia Europeană înseamnă că dorința Bulgariei de a adera la zona euro la începutul anului viitor nu va fi îndeplinită. Evaluarea lor a confirmat, de asemenea, că speranțele României de a adera la moneda euro rămân la fel de îndepărtate ca întotdeauna, mai arată publicația internațională.
