Sursa foto: Ocean Credit
În ultimele luni, statele vecine Polonia și Ungaria și-au redus dobânzile de politică monetară deși fiecare se confruntă cu o o inflație superioare celei locale, în timp ce BNR nu a mai operat modificări ale dobânzii de politică monetară din ianuarie, când nivelul sau a fost stabilit la 7%, menționează o analiză a portalului Conso.ro.
“De atunci lichiditatea a crescut în sistem, băncile sunt creditoare în raport cu BNR folosind aproape exclusiv facilitatea de depozit pusă la dispoziție de această, iar dobânzile la credite în lei pentru companii și populație rămân ridicate. De altfel, din zona corporate încep să apară semnele reorientării spre creditul în valută. În august, creditarea privată crescuse cu 5,5% față de perioada similară din 2022, în condițiile în care componentă în lei s-a majorat cu 0,2%, la 258 miliarde lei, iar cea în valută cu 19%, la 120 miliarde lei, potrivit BNR”, menționează analiza.
Firmele au apetit în creștere pentru creditarea în euro
Pe segmentul creditelor luate de populație, împrumuturile în lei au crescut în ultimele 12 luni (august 2023-august 2022) cu 1,8%, la 148 miliarde lei, în timp ce împrumuturile în valută s-au redus cu 9,4%, la 22 miliarde lei.
La creditarea pentru companii, componentă în lei s-a redus cu 2%, la 108 miliarde lei, iar cea în valută a crescut cu 28,3%, la 97 miliarde lei, ceea ce denotă că diferența de costuri împinge mulți manageri să se reorienteze, menționează analiza.
În țările din jur, avem primele modificări ale dobânzii de politică monetară în august, când Ungaria taie cu 1% dobânda, de la 15% la 14%. Luna următoare, în septembrie, urmează Polonia care reduce la rândul sau dobânda cu 0,75 puncte procentuale, până la 6%.
Ambele economii se confruntă însă cu inflații mai ridicate – peste 10% în Polonia și peste 16% în Ungaria la nivelul lunii august, decât în România (9,4% în august).
Analiza Conso menționează că băncile au suportat foarte bine perioada inflaționistă traversată recent, majorând dobânzile la credite și împrumutând statul mai scump, în vreme ce numărul creditelor neperformante a rămas scăzut, și pe fondul creșterilor de venituri din România din ultimii ani ce au făcut posibilă plata ratelor chiar și în condițiile dublării acestora în unele cazuri.
Analiștii se întreabă dacă vom trece la fel de ușor peste riscul valutar dacă împrumuturile corporative migrează spre euro, iar economia suferă ajustări mai dure care să reclame reducerea deficitelor comercial și de cont curent prin parghia cursului de schimb.
“Dobânzile mai mici ar ajuta și statul să se refinanteze mai puțin costisitor din piață internă, un detaliu tot mai important în contextul avansării datoriei publice”.
Migrarea spre creditarea în euro a fost posibilă și în condițiile în care cursul de schimb a rămas stabil în jurul a 4,9 lei/euro de mai bine de doi ani. Multă vreme dobânzile în lei erau net superioare celor în euro, iar deciziile de economisire și, mai nou, de creditare, nu erau greu de luat.
“Se merge deocamdată în direcția în care dobânzile la depozite sunt mai mari și cele la credite mai mici, cu falsă siguranță dată de aparență stabilitate a cursului de schimb. Să sperăm că nu vom repeta relativ repede 2 sfaturi înțelepte auzite des în vremea ultimei crize fianciare-nu îți pune toate ouăle într-un singur coș (toate economiile într-o singură banca/moneda) și nu îți lua credit în altă moneda decât cea în care încasezi veniturile”, menționează reprezentanții Conso.