Sursa foto: © Deanpictures - Dreamstime.com
Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României să adopte măsuri precum majorarea TVA, a accizelor, a impozitului pe dividende și să introducă două cote de impozit pe venit, de 15% și 25%, în timp ce reduce sau elimină contribuția la sănătate, dar și să schimbe impozitarea pe proprietate și să reducă și mai mult pragul pentru microîntreprinderi.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Fondul susține că măsurile pe care le propune, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.
Propunerea face parte dintr-o asistență tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanțe. Raportul a fost publicat pe data de 6 iunie 2025. Nu este clar însă când a fost elaborat, ținând cont că recomandă creșterea impozitului pe dividende la 10% și reducerea pragului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro, măsuri care au fost implementate deja la începutul acestui an.
FMI propune în primul rând schimbări la impozitarea muncii.
- Astfel, Fondul propune trecerea de la cota unică de impozitare de 10% asupra veniturilor din muncă la un sistem cu două cote marginale de impozitare, de 15% și 25%, cea din urmă fiind aplicabilă celor mai ridicate venituri (percentila 90).
- Pentru a reduce ponderea impozitului pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, Fondul recomandă reducerea semnificativă sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate.
- În cazul în care spațiul fiscal permite acest lucru, ar trebui să se abordeze problema presiunii fiscale asupra muncii la nivelul veniturilor mici prin acordarea unor alocații mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă, arată FMI.
- Fondul mai susține că contribuțiile la sistemul de pensii fie nu ar trebui să fie deductibile, fie veniturile din pensii ar trebui impozitate.
FMI propune schimbări și la impozitarea veniturilor din capital și a proprietății.
- Astfel, sugerează că impozitele pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorate de la 8% în prezent la 10%, care este rata impozitului pe veniturile din dobânzi (Notă: De precizat că impozitul pe dividende a crescut, de la începutul acestui an, de la 8% la 10%). Acest lucru ar crește veniturile, ar reduce oportunitățile de arbitraj fiscal și ar îmbunătăți progresivitatea, afirmă instituția.
- Principalele recomandări privind impozitul pe proprietate sunt fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale grupurilor vulnerabile sub alte forme.
- Fondul mai consideră că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat.
- Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil, consideră instituția.
- În sfârșit, pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial de la nivelul actual de 500.000 de euro (Notă: De precizat că pragul pentru microîntreprinderi a fost actualizat la începutul acestui an la 250.000 de euro), de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro).
În cele din urmă, FMI propune modificări la impozitele pe consum.
- Astfel, pentru a crește veniturile și pentru a crea spațiu fiscal în vederea reducerii cotei contribuției la asistența medicală, cotele reduse de TVA ar trebui majorate până la cota standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază – majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor de consum.
- În plus, rata standard de TVA ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21% – aproape de media UE-27 de 22%.
- Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui majorate, iar rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale).
- Accizele ajustate în funcție de inflație pentru combustibilii fosili ar trebui majorate treptat către nivelurile lor optime.
- Taxarea suplimentară a carbonului ar trebui să fie însoțită de programe, cum ar fi transferurile de numerar direcționate, pentru a proteja gospodăriile cu venituri reduse de impactul asupra prețurilor la energie.
Situația României, din perspectiva FMI
Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și la 3% (sau mai puțin) până în 2031. Având în vedere posibilitățile limitate de consolidare a cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă, afirmă FMI.
Pe termen scurt, România a convenit cu Comisia Europeană (CE) să întreprindă reforme ale politicii fiscale (nespecificate) pentru a crește veniturile în 2025 cu 1,1% din PIB.
Având în vedere că România are al treilea cel mai scăzut raport impozite/PIB din Uniunea Europeană (UE), există o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administrației fiscale pentru a genera venituri suplimentare.
Asistența tehnică a FMI, solicitată de ministrul de finanțe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează mobilizarea veniturilor, îmbunătățind în același timp stimulentele pentru muncă, rămânând atractiv pentru investițiile de capital și eliminând lacunele pentru planificarea fiscală abuzivă.
În loc să întreprindă ajustările fiscale minime necesare pentru a asigura plata fondurilor de către UE, presiunile asupra deficitului pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a aduce îmbunătățiri structurale importante mixului său fiscal, în special prin mutarea sarcinii fiscale de la contribuțiile obligatorii la asigurările sociale la impozitarea consumului și a veniturilor, afirmă Fondul.
FMI afirmă că cuantumul impozitului pe venitul din muncă în România, care include impozitul pe venitul persoanelor fizice și contribuțiile obligatorii la asigurările sociale (CAS) pentru pensii și asigurări de sănătate, este unul dintre cele mai ridicate din UE la nivelurile de venit mai mici, deși la salariul mediu cuantumul impozitului din România este mai mic decât media UE.
Coeficientul fiscal ridicat la nivelul veniturilor mici creează o barieră în calea intrării pe piața oficială a muncii pentru persoanele cu venituri mici. Lipsa de progresivitate a sarcinii fiscale pe întreg spectrul de venituri implică faptul că sistemul impozitului pe venit nu își îndeplinește funcția de instrument-cheie pentru redistribuire, arată FMI.
Cheltuielile fiscale asociate scutirilor de contribuții sociale sunt substanțiale, iar discrepanțele în ceea ce privește obligațiile de contribuție socială între persoanele care desfășoară activități independente și salariați creează oportunități de arbitraj fiscal, mai arată instituția.
Fondul susține că astfel că introducerea unui sistem de cote marginale progresive de impozitare poate mobiliza venituri, îmbunătățind în același timp echitatea verticală a distribuției veniturilor (nete). Această măsură ar putea fi însoțită de alocații mai generoase sau de un program de beneficii la locul de muncă, precum și de o reducere sau eliminare a SSC pentru asigurările de sănătate.
În plus, FMI subliniază că majoritatea veniturilor din pensii publice nu sunt impozitate în România, în timp ce contribuțiile la pensii sunt deductibile pentru PIT. Din acest motiv, instituția consideră că rectificarea acestui tratament inconsecvent al contribuțiilor și al beneficiilor ar îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii.
Fondul mai arată că importanța impozitului pe profit în România a scăzut în timp, iar veniturile și productivitatea acestuia sunt mai scăzute decât în majoritatea țărilor de comparație din regiune. Cheltuielile fiscale cu impozitul pe profit rezultate din stimulentele fiscale sunt semnificative, atrage atenția instituția. Scutirea profiturilor reinvestite reprezintă 4,3% din veniturile din impozitul pe profit, în timp ce costul creditului fiscal pentru sponsorizări este deosebit de ridicat, de 7%.
FMI suține că stimulentele pentru cercetare și dezvoltare sunt cele mai convingătoare datorită potențialelor lor externalități pozitive. Deducerea majorată de 50% acordată de România pentru a încuraja cercetarea și dezvoltarea ar putea fi mai eficientă prin transformarea acesteia într-un credit fiscal rambursabil, care ar oferi un sprijin în numerar întreprinderilor implicate în cercetare și dezvoltare, în special celor noi și mici, recomandă instituția.
Cadrul antiabuz al României a fost recent actualizat pentru a fi în conformitate cu Directiva UE privind combaterea evaziunii fiscale. România a pus în aplicare toate măsurile antiabuz comune, inclusiv normele privind societățile străine controlate și capitalizarea redusă. O nouă structură din cadrul Ministerului Finanțelor este dedicată prețurilor de transfer.
Cerința ca întreprinderile din regimul fiscal al microîntreprinderilor să aibă cel puțin un angajat a redus oportunitatea de arbitraj fiscal din partea proprietarilor care desfășoară activități independente. Cu toate acestea, întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mare și cu marje de profit mai mari se pot confrunta cu siguranță cu o rată efectivă mai mică a impozitului pe profit în comparație cu rata efectivă din regimul normal de impozitare, arată instituția. În plus, persoanele fizice care desfășoară activități independente în regimul microîntreprinderilor se confruntă cu o obligație fiscală mai mică decât cele care desfășoară activități independente ca liber-profesioniști. Reducerea pragului cifrei de afaceri va elimina multe entități a căror prezență în regimul microîntreprinderilor are drept scop exclusiv reducerea sarcinii fiscale în raport cu alte forme de organizare, recomandă FMI.
Renunțarea la venituri fiscale ca urmare a utilizării cotelor reduse de TVA, în locul celei standard, este echivalentă cu o subvenție acordată de guvern consumatorilor de bunuri sau servicii care fac obiectul cotelor reduse. Studiile empirice arată că doar o mică parte din această subvenție revine gospodăriilor cu venituri reduse, scrie FMI în raport. În mod similar, cotele reduse de TVA pot să nu fie un instrument rentabil de promovare a consumului de bunuri de merit. Pe lângă renunțarea la venituri, cotele reduse de TVA generează costuri economice prin introducerea unor denaturări ale prețurilor și prin creșterea costurilor de conformitate și administrative. Creșterea cotelor reduse la nivelul cotei standard ar genera venituri substanțiale, transmite Fondul Monetar Internațional.
Accizele la țigări, băuturi spirtoase și bere sunt foarte scăzute în România în comparație cu alte țări din UE, subliniază instituția. În plus, vinul (cu excepția vinului spumant) nu este supus niciunei accize. Cu toate acestea, accizele la alcool și tutun generează venituri fiscale semnificative, reprezentând 1,2 % din PIB în 2022. 90% din aceste venituri provin din tutun, reflectând ratele comparativ mai scăzute ale accizelor la alcool și prevalența ridicată a fumatului.
România s-a angajat să îndeplinească obiectivele de reducere a emisiilor la nivelul UE până în 2030 și să stabilească o traiectorie net-zero pentru 2050, însă politicile actuale nu îi permit să își atingă obiectivele obligatorii, menționează FMI. Accizele pe combustibili (cu excepția gazelor naturale) ar trebui majorate treptat, dar semnificativ, recomandă instituția, pentru a alinia prețurile combustibililor fosili din România la obiectivele sale climatice pentru 2030. Pentru a aduce prețurile actuale ale combustibililor fosili la 75% din prețurile optime, prețurile cu amănuntul pentru cărbune (uz industrial), benzină, motorină, GPL și kerosen ar trebui să crească treptat de la nivelurile actuale cu 227, 77, 192, 44 și, respectiv, 51%, în timp ce prețul gazelor naturale este deja optim în 2024 – acestea sunt creșteri semnificative care trebuie să fie comunicate și eșalonate în timp cu atenție, cu politici de compensare pentru a atenua impactul asupra celor săraci, mai arată FMI.
Fondul mai amintește că România se pregătește să fuzioneze impozitul pe terenuri și clădiri și să treacă la valori de piață ca bază pentru impozitul recurent pe proprietate. România intenționează să adopte un sistem modern de evaluare în masă automatizată și computerizată până în trimestrul al patrulea al anului 2025. Acest lucru implică trecerea de la impozitul pe proprietate actual la un sistem bazat pe valorile de piață. Cu toate acestea, până la această dată, cadrul impozitului pe proprietate din Codul fiscal este neschimbat, subliniază FMI. Modele pilot ale acestui sistem au fost testate în unele unități administrative, inclusiv trei în București. România ar trebui să utilizeze evaluarea bazată pe valoare acolo unde informațiile de pe piață o permit, atât pentru proprietățile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și să reducă scutirile de la impozitul pe terenuri și clădiri, oferind în același timp alte forme de scutire pentru grupurile vulnerabile și contribuabili specifici, conchide instituția
