Bolojan: ”E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică. Avem un minus de producţie în România”

Premierul Ilie Bolojan consideră că România trebuie să își asigure securitatea energetică şi a explicat că avem un minus de producţie în România, transmite News.ro.

”E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică. Avem un minus de producţie în România şi pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată şi termocentralele la care lucrările lâncezesc. Vă rog să vă gândiţi că la Iernut, unde avem o centrală importantă de 400 de megawaţi, lucrările au început din 2016 şi dacă nu corectăm ceea ce se întâmplă acolo, nu ne putem gândi că în 2026, deci după 10 ani, am putea termina. Dacă vom continua tot aşa cum am gestionat astfel de proiecte în anii trecuţi, cu siguranţă nu vom vedea capacităţi de producţie noi puse în practică. Ori fără astea, fără capacităţi noi care să ne asigure energie în bandă pentru a putea compensa în orele în care avem deficit, nu vom avea o producţie suficientă şi nu ne putem gândi la un preţ care să fie mult mai redus”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că ”simplificările legislative care să permită finalizarea hidrocentralelor trebuie să le punem în practică în aşa fel încât să nu se blocheze finalizarea acestora”.
De asemenea, premierul Bolojan a afirmat că trebuie susţinute proiectele din domeniul nuclear.
”Susţinerea proiectelor din domeniul nuclear, în principal, zona de la Cernavodă este, de asemenea, un lucru foarte important şi accelerarea lucrărilor, derularea proiectării cât mai repede pentru a începe lucrările este foarte importantă în aşa fel încât în anii următori să avem un mix energetic care să fie de natură, să asigure o energie competitivă în România, nu doar constantă, nu doar suficientă, ci şi la un preţ bun, iar componenta de nuclear este foarte importantă”, a mai afirmat premierul.
El a subliniat că trebuie susţinute proiectele de stocare a energiei.
”În acelaşi timp, pe termen scurt, trebuie să susţinem proiectele de stocare şi de pompaj din marele acumulări, pentru că avem în continuare în derulare proiecte pe fotovoltaic importante. Eroarea pe care cred că am făcut-o este că ne-am gândit să facem eficienţă energetică la oameni acasă şi nu ne-am gândit cum facem sistemul naţional eficient şi fără a finanţa capacităţi de stocare importante, fără a nu mai finanţa nici un panou fotovoltaic fără capacitate de stocare, înseamnă dezechilibre majore şi, aşa cum aţi aflat în ultimele zile, la prânz avem supraproducţie, iar seara avem un deficit care, dacă nu îl putem compensa din acumulări, nu am făcut nimic”, a declarat Ilie Bolojan.
El a precizat ce trebuie făcut în cadrul strategiei pe cărbune.
”Strategia pe cărbune este un lucru care trebuie să-l închidem în perioada imediat următoare. Pe de o parte, pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare şi suntem într-o fază avansată de negocieri cu Comisia pentru a închide acest jalon şi nu avem decât două direcţii strategice. Sau încercăm să menţinem mai mult timp producţia de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia, în aşa fel încât să nu mai fie căpuşat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenţii pentru a funcţiona lucrurile acolo. Sau dacă aceste lucruri nu vor fi făcute datorită costurilor foarte mari, în mod cert a doua ipoteză este să renunţăm la producţia pe cărbune. Eu personal susţin prima variantă, dar pentru asta nu mai putem continua aşa cum avem lucrurile astăzi”, a transmis Ilie Bolojan.
El consideră că trebuie pregătite sectoare economice care să preia din 2027 gazul suplimentar exploatat din Marea Neagră.
”Din punctul acesta de vedere, este foarte important să pregătim sectoare economice care, din 2027, să preia gazul suplimentar care se va exploata din Marea Neagră în aşa fel încât să nu facem ceea facem astăzi cu producţia agricolă, să o exportăm neprocesată şi acest gaz, o bună parte din el, să fie valorificat în ţara noastră, în companii care să producă îngrăşăminte chimice pentru agricultură, pentru petrochimie, în zona metalurgică în aşa fel încât să punem în valoare acest potenţial important care înseamnă resursele de gaz”, a mai afirmat Ilie Bolojan.