Sursa foto: Pixabay
Grecia a realizat cel mai rapid ritm din lume de renunțare la cărbune în ultimii ani, potrivit unui nou raport al ONU, însă cărbunele a fost înlocuit în principal cu gazul natural, creând o serie de noi riscuri pentru producția de energie electrică a țării, notează Rador.
Într-un raport al ONU intitulat Emissions Gap Report 2024 se arată că Grecia se află în fruntea listei de țări în ceea ce privește ritmul în care cărbunele a fost eliminat treptat pe o perioadă de opt ani, luată în calcul până în 2022.
Mai exact, rata de reducere în Grecia a fost de 41%, în timp ce în Marea Britanie renunțarea la cărbune a înregistrat un ritm de 37%, iar în Danemarca 29%. Urmează Spania (25%), Portugalia (24%), Israel (23%), România (22%), Germania (21%), SUA (20%) și Chile (18%). Însă eliminarea rapidă a cărbunelui este doar o parte a tabloului acestei evoluții pozitive, deoarece de cealaltă parte țara se bazează foarte mult pe gazul natural, o sursă de energie de import care crește semnificativ costul de producere a energiei electrice și este foarte expusă riscului geopolitic.
Potrivit datelor din raportul ONU, doar 47% din cărbunele din Grecia a fost înlocuit cu energie din surse cu emisii zero de carbon, precum parcurile fotovoltaice și eoliene. În Portugalia, cărbunele a fost retras mai lent, dar este acoperit (în proporție de 66%) de surse regenerabile, în timp ce în România 90% din energia produsă de cărbune a fost înlocuită cu surse ecologice. În Grecia, „53% din producția de cărbune a fost înlocuită treptat cu gaze naturale: ceea ce este un lucru prost, costisitor și nesigur din punct de vedere geopolitic”, subliniază într-o postare Theodota Nantsou, directorul pentru politica de mediu în cadrul WWF.
Și Nikos Tsafos, consilierul pe probleme de energie al premierului grec, a vorbit despre opțiunile energetice limitate pe care țara le are în drumul către tranziția verde. „Grecia folosește foarte mult gaz natural – deși țara noastră are foarte multe surse regenerabile, nu dispune de energie nucleară și biomasă și nici de multă apă – așa că se bazează mai mult decât alte țări pe gaze naturale. În linii generale, atunci când sistemul are nevoie de gaz, prețurile cresc”, a explicat el într-o postare pe rețelele de socializare. În același timp, gazele naturale prezintă tendințe mai puternice de creștere decât sursele regenerabile, potrivit datelor Green Tank publicate în data de 29 octombrie.
„Cu o producție de 19.060 GWh în primele nouă luni ale anului, sursele regenerabile de energie (excluzând marile hidrocentrale) s-au situat pe primul loc în producerea de energie electrică, dar au rămas în urmă în comparație cu producția cumulată a celor trei combustibili fosili (gaze naturale, cărbune și petrol) cu 1.928 GWh”, precizează consilierul premierului grec în analiza sa. Acest lucru s-a datorat în principal contribuției crescute a gazelor în lunile iulie-septembrie, inversând astfel imaginea celor șase luni în care sursele regenerabile au depășit producția cumulată a celor trei combustibili fosili. „Pe locul doi s-au situat gazele naturale (15.496 GWh), depășind nivelurile din 2022, lipsind doar 564 GWh până la maximul istoric al celor nouă luni din 2021 (16.060 GWh) și marcând o creștere de 29,5% față de primele nouă luni ale anului 2023”, se mai arată în analiză.
