Sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Poziţia IMM-urilor este de menţinere a salariului minim la nivelul actual, discuţiile pentru o potenţială mărire urmând să fie reluate pe parcursul anului 2026 cu aplicabilitate din 2027, având în vedere că acestea au fost primele afectate de pachetele de măsuri fiscale luate în ultima perioadă, a declarat, miercuri, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Florin Jianu, transmite Agerpres.
La Palatul Victoria a avut loc miercuri reuniunea Consiliului Naţional Tripartit.
“Pe ordinea de zi a fost discuţia cu privire la salariul minim pe economie pentru anul 2026, contractul colectiv din sectorul asigurărilor, s-a discutat despre contingentul de muncitori străini în anul 2026 şi a mai fost un punct pe ordinea de zi cu privire la tichetele de masă. Legat de salariul minim pe economie, poziţia IMM România a fost cea exprimată din sondajul pe care noi l-am realizat pe aproape 2.500 de antreprenori şi care au spus că şapte din 10 IMM-uri nu-şi permit mărirea salariului minim pe economie în anul 2026. Solicitarea acestora a fost de menţinere a salariului minim pe economie, discuţiile pentru o potenţială mărire a salariului minim pe economie urmând a fi reluate pe parcursul anului 2026 cu aplicabilitate din 2027, pentru că IMM-urile au fost primele afectate de pachetele de măsuri fiscale luate în ultima perioadă”, a explicat Jianu, la finalul reuniunii.
El a precizat că s-a agreat cu sindicatele mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei.
“În egală măsură, am înţeles nevoia angajaţilor de menţinere a puterii de cumpărare şi am fost de acord, şi partea patronală, şi partea sindicală, cu mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 de lei la 50 de lei începând cu 1 ianuarie 2026. De aceste tichete de masă beneficiază milioane de angajaţi, fiind o formă bună de susţinere şi a economiei şi a puterii de cumpărare a angajaţilor, dar şi a ceea ce înseamnă taxele şi impozitele de la stat”, a menţionat Florin Jianu.
Potrivit acestuia, valoarea de 50 de lei a tichetului de masă este una brută, fiind percepute taxe de “numai 20%”.
Întrebat cum au convins patronatele Guvernul să renunţe la majorarea salariului minim, în condiţiile în care aplicarea unei astfel de măsuri ar fi adus la bugetul de stat două miliarde de lei, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii a răspuns: “Noi trebuie să ne uităm la contextul şi la realitatea economică. În momentul în care opt din 10 IMM-uri sunt afectate de ceea ce înseamnă pachetele de măsuri, pentru că vorbim de acciza la combustibil, vorbim de un TVA mărit, de liberalizarea pieţei de energie, trebuie să ţinem seama de contextul economic şi s-ar putea ca în anumite momente să facem mai mult rău economiei, decât să ajutăm printr-o artificială creştere a încasărilor la bugetul de stat, de fapt, creând mai mult şomaj, scăzând competitivitatea firmelor, dând afară oameni. Încă o dată, IMM-urile şi IMM România, organizaţia pe care o reprezentăm, întotdeauna au venit şi au făcut propuneri atunci când economia a funcţionat. Am avut ani în care propunerile noastre, de mărire a salariului minim pe economie au fost mai mari decât solicitările părţii sindicale sau ale Guvernului. În acest moment, însă, efectiv nu este posibil, economia nu o permite”.
La Palatul Victoria a avut loc miercuri reuniunea Consiliului Naţional Tripartit.
“Pe ordinea de zi a fost discuţia cu privire la salariul minim pe economie pentru anul 2026, contractul colectiv din sectorul asigurărilor, s-a discutat despre contingentul de muncitori străini în anul 2026 şi a mai fost un punct pe ordinea de zi cu privire la tichetele de masă. Legat de salariul minim pe economie, poziţia IMM România a fost cea exprimată din sondajul pe care noi l-am realizat pe aproape 2.500 de antreprenori şi care au spus că şapte din 10 IMM-uri nu-şi permit mărirea salariului minim pe economie în anul 2026. Solicitarea acestora a fost de menţinere a salariului minim pe economie, discuţiile pentru o potenţială mărire a salariului minim pe economie urmând a fi reluate pe parcursul anului 2026 cu aplicabilitate din 2027, pentru că IMM-urile au fost primele afectate de pachetele de măsuri fiscale luate în ultima perioadă”, a explicat Jianu, la finalul reuniunii.
El a precizat că s-a agreat cu sindicatele mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei.
“În egală măsură, am înţeles nevoia angajaţilor de menţinere a puterii de cumpărare şi am fost de acord, şi partea patronală, şi partea sindicală, cu mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 de lei la 50 de lei începând cu 1 ianuarie 2026. De aceste tichete de masă beneficiază milioane de angajaţi, fiind o formă bună de susţinere şi a economiei şi a puterii de cumpărare a angajaţilor, dar şi a ceea ce înseamnă taxele şi impozitele de la stat”, a menţionat Florin Jianu.
Potrivit acestuia, valoarea de 50 de lei a tichetului de masă este una brută, fiind percepute taxe de “numai 20%”.
Întrebat cum au convins patronatele Guvernul să renunţe la majorarea salariului minim, în condiţiile în care aplicarea unei astfel de măsuri ar fi adus la bugetul de stat două miliarde de lei, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii a răspuns: “Noi trebuie să ne uităm la contextul şi la realitatea economică. În momentul în care opt din 10 IMM-uri sunt afectate de ceea ce înseamnă pachetele de măsuri, pentru că vorbim de acciza la combustibil, vorbim de un TVA mărit, de liberalizarea pieţei de energie, trebuie să ţinem seama de contextul economic şi s-ar putea ca în anumite momente să facem mai mult rău economiei, decât să ajutăm printr-o artificială creştere a încasărilor la bugetul de stat, de fapt, creând mai mult şomaj, scăzând competitivitatea firmelor, dând afară oameni. Încă o dată, IMM-urile şi IMM România, organizaţia pe care o reprezentăm, întotdeauna au venit şi au făcut propuneri atunci când economia a funcţionat. Am avut ani în care propunerile noastre, de mărire a salariului minim pe economie au fost mai mari decât solicitările părţii sindicale sau ale Guvernului. În acest moment, însă, efectiv nu este posibil, economia nu o permite”.
