Risipa alimentară. Un român aruncă anual 150 de kilograme de mâncare anual / UE s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară până în 2030

Uniunea Europeană aruncă până la 10% din alimentele produse, iar România contribuie la această risipă cu aproximativ 2,5 milioane de tone anual – echivalentul a circa 150 de kilograme pe persoană – motiv pentru care reducerea risipei alimentare până la jumătate până în 2030, pe tot lanţul, de la ferme până la consumatori, nu mai este doar o obligaţie europeană, ci şi o responsabilitate comună pentru sănătatea publică, siguranţa alimentară şi protejarea resurselor Planetei.

“Risipa alimentară este o problemă a societăţii noastre care preocupă întreaga Uniune Europeană (UE) şi poate ajunge la aproximativ 10% din alimentele puse la dispoziţia consumatorilor. UE s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară mondială până în 2030, atât la nivelul comerţului cu amănuntul şi al consumatorilor, cât şi pe parcursul lanţurilor de producţie şi aprovizionare cu alimente. În aceste condiţii, reducerea risipei nu este doar o obligaţie impusă de noile norme europene, ci şi o responsabilitate comună faţă de sănătatea publică şi siguranţa alimentară. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va sprijini operatorii economici să faciliteze donarea alimentelor sigure pentru consum, astfel încât produsele care pot ajunge pe mesele oamenilor să nu fie irosite”, a declarat pentru Agerpres preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu.

Potrivit sursei citate, în România se acordă o atenţie deosebită atât acţiunilor de conştientizare, cât şi măsurilor legislative. Începând cu 2024, a fost adoptată o legislaţie care obligă toţi operatorii din sectorul alimentar să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare, inclusiv: conştientizarea angajaţilor şi a consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preţ redus, redistribuirea prin donaţii, utilizarea sistemelor inteligente de gestiune a stocurilor şi producţiei, precum şi adaptarea proceselor tehnologice pentru a reduce pierderile.

În paralel, instituţiile implicate – în special Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi ANSVSA – trebuie să desfăşoare campanii de informare şi educare a consumatorilor şi operatorilor, pentru a sublinia importanţa reducerii risipei alimentare.

“Gospodăriile generează mai mult de jumătate din risipa alimentară din UE, urmate de restaurante, unităţi de alimentaţie publică şi de punctele de vânzare cu amănuntul, cum ar fi supermarketurile şi magazinele alimentare. Restul reprezintă risipa din timpul producţiei şi al fabricării. Unele studii relevă că principala cauză a risipei în alimentaţia publică este dimensionarea necorespunzătoare a porţiilor oferite clienţilor, care nu ajung să consume toată mâncarea oferită. Alte cauze sunt: resturile rezultate prin pregătirea meniurilor, disfuncţionalităţi în aprovizionare sau excesul de mâncare pregătită, care trebuie aruncată la sfârşitul zilei. Tocmai în acest sens, noua legislaţie obligă operatorii din HORECA să permită clienţilor să ia acasă alimentele pe care nu le-au consumat, fără costuri suplimentare şi în condiţii corespunzătoare de ambalare”, a precizat preşedintele ANSVSA.

Nu în ultimul rând, Bociu a subliniat că toţi cei implicaţi au un rol în prevenirea şi reducerea risipei alimentare. “Vorbim aici despre fermieri, producătorii de alimente, comercianţii cu amănuntul, lucrătorii din sectorul HORECA şi de noi toţi, în calitate de consumatori”, a adăugat el.

Ministerul Agriculturii menţionează că, potrivit estimărilor, se aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente (circa 150 kg/persoană), însă MADR nu are atribuţii de a măsura sau raporta direct aceste cantităţi, ci doar de a sprijini prevenirea risipei, şi de aceea nu deţine date oficiale proprii despre nivelul deşeurilor alimentare.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cei mai mari “risipitori” de alimente din România sunt restaurantele şi consumatorii casnici din mediul urban, care generează 8,6%, respectiv 6,5% din pierderile totale. De asemenea, în producţia agricolă primară se mai pierde aproximativ 4,2%, în procesarea alimentelor – 3,8%, iar în retail şi distribuţie – 0,9%. “Totuşi, tendinţa este de scădere: risipa în gospodăriile urbane a scăzut de la 10,4% în 2016 la 6,5% în 2020, iar prognoza pentru 2030 este de circa 2%”, susţin reprezentanţii MADR.

Studiile de specialitate arată că şi în Uniunea Europeană, peste jumătate din risipa alimentară (54%) provine din gospodării.

“Mâncarea gătită, fructele şi legumele sunt cel mai des aruncate, fie din cauza porţiilor prea mari, a programării defectuoase a consumului, fie pentru că multe persoane evită să consume resturile de la o zi la alta”, relevă datele oficiale.

Legislaţia actuală privind risipa impune operatorilor de pe lanţul alimentar, în principal producătorii/procesatorii şi distribuitorii, o ierarhie clară de măsuri pentru prevenirea generării deşeurilor alimentare: dezvoltarea unui plan antirisipă şi acţiuni de conştientizare, vânzarea produselor alimentare la preţ redus, donarea alimentelor, valorificarea acestora pentru hrana animalelor sau pentru transformarea în compost sau biogaz, respectând regulile privind data limită de consum şi data durabilităţii minimale.

“Un aspect deosebit de important în diminuarea risipei alimentare este reprezentat de conştientizarea consumatorilor cu privire la diferenţa dintre data limită de consum şi data durabilităţii minimale. Consumatorii trebuie să citească în mod corect informaţiile despre datele durabilităţii minimale a alimentelor. Acestea poate fi exprimate în două feluri în funcţie de perisabilitatea alimentului, respectiv “expiră la data” – ne informează despre siguranţa alimentelor, iar alimentul respectiv nu mai poate fi consumat după acea dată şi “a se consuma de preferinţă înainte de data” – ne informează despre calitatea alimentelor, iar acestea pot fi consumate şi dupa acea dată în condiţiile unei evaluări a siguranţei”, a explicat preşedintele ANSVSA.

România şi-a asumat reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, prin Agenda ONU 2030 şi Acordul de la Paris, iar MADR este instituţia responsabilă cu aplicarea legislaţiei naţionale, consolidată prin Legea 49/2024. Operatorii agroalimentari sunt obligaţi să aplice măsuri de prevenire, donare şi valorificare a alimentelor, iar cei care donează beneficiază de facilităţi fiscale, urmând ca din 2026 să raporteze anual cantităţile donate sau pierdute.

În paralel, România va adopta o Strategie Naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare, iar accentul se mută acum pe implementarea concretă a legislaţiei şi pe conştientizarea operatorilor şi consumatorilor, au susţinut reprezentanţii MADR.

Parlamentul European a adoptat în data de 9 septembrie 2025, în mod definitiv, o lege împotriva risipei alimentare şi a deşeurilor textile, în special cele generate de sectorul de fast fashion, un termen care se referă la milioanele de articole ieftine de îmbrăcăminte importate din China.

Potrivit datelor Comisiei Europene, fiecare european generează 132 kg de deşeuri alimentare şi 12 kg de deşeuri de îmbrăcăminte şi încălţăminte pe an.

Noua lege introduce obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare, care trebuie îndeplinite la nivel naţional până la 31 decembrie 2030: 10% din prelucrarea şi producţia de alimente şi 30% pe cap de locuitor din comerţul cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare şi gospodării. Aceste obiective vor fi calculate în comparaţie cu cantitatea generată ca medie anuală între 2021 şi 2023. În urma solicitării Parlamentului, ţările UE vor trebui să ia măsuri pentru a se asigura că operatorii economici care au un rol semnificativ în prevenirea şi generarea de risipă alimentară (care urmează să fie identificaţi în fiecare ţară) facilitează donarea de alimente nevândute care sunt sigure pentru consumul uman.

Propunerea finală s-a confruntat în continuare cu respingerea din partea restaurantelor şi hotelierilor, care s-au opus obiectivelor obligatorii şi au pledat în schimb pentru o educare a publicului cu privire la risipă.

Pentru a-şi atinge obiectivele, ţările membre vor fi libere să aleagă cum îşi vor îndeplini obiectivele în materie de reducere a deşeurilor alimentare.

“Ideea este să adopte soluţii ţintite, care ar putea include promovarea aşa-numitelor fructe şi legume “urâte”, clarificarea etichetării datei de expirare şi donarea alimentelor nevândute, dar consumabile”, a explicat eurodeputata poloneză Anna Zalewska.

În schimb, niciun obiectiv nu a fost impus pentru sectorul agricol, lucru criticat de ONG-uri precum WWF. După deşeurile gospodăriilor şi industriei alimentare, “pierderile care au loc înainte, în timpul şi după recoltat sau creştere reprezintă o parte importantă a risipiei alimentare de-a lungul lanţului valoric”, subliniază ONG-ul.

Legea va fi semnată acum de ambii colegislatori, înainte de publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Ţările UE vor avea la dispoziţie 20 de luni de la intrarea sa în vigoare pentru a transpune normele în legislaţia naţională.