BREAKING Vânzarea mașinilor noi pe benzină și motorină ar putea fi interzisă din 2035. Comisia Europeană a adoptat megapachetul de măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon

Comisia Europeană ar putea interzice vânzarea mașinilor noi pe benzină și motorină, începând din 2035, după ce a propus miercuri ca toate noile vehicule să aibă emisii zero, de la această dată. Măsura face parte din cel mai ambițios plan de a aborda schimbările climatice, prezentat miercuri de către Bruxelles. Pachetul de propuneri va permite reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Propunerile Comisiei trebuie discutate și aprobate și de statele membre şi Parlamentul European.

• Pe scurt, propunerile din acest pachet intitulat „Fit for 55” vizează taxarea mai puternică a emisiilor de carbon rezultate din încălzire, transport și fabricație, impozitarea combustibilului folosit în aviație și taxarea la frontiera UE a importatorilor care aduc produse la a căror fabricare în afara blocului european au fost produse emisii de carbon, precum ciment, oțel și aluminiu. Motorul cu ardere internă va deveni istorie, ținând cont că vehiculele pe benzină și motorină nu vor mai putea fi vândute începând cu anul 2035.

„Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru ca Tranziția Verde Europeană să fie o realitate. Cu propunerile de astăzi, Comisia prezintă instrumentele legislative pentru a îndeplini obiectivele convenite în legea europeană privind clima și a transforma fundamental economia și societatea noastră pentru un viitor corect, verde și prosper”, arată un comunicat al executivului european.

Principalele propuneri:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Fără mașini noi pe benzină și motorină, din 2035

• Pentru a accelera trecerea la vehiculele electrice, Executivul comunitar a propus o reducere cu 55% a emisiilor de CO2 ale noilor autoturisme începând din 2030, comparativ cu nivelul din 2021, şi o reducere de 100% începând din 2035. „În consecință, toate mașinile noi înregistrate începând cu 2035 vor avea emisii zero”, arată Comisia.
• Tot pentru a stimula vânzarea de automobile electrice, Bruxelles-ul a propus o serie de măsuri legislative care ar cere statelor membre să instaleze staţii publice de încărcare de-a lungul drumurilor principale la o distanţă de maximum 60 de kilometri între ele și la fiecare 150 de kilometri pentru alimentarea cu hidrogen, începând din 2025.

Scumpirea emisiilor și extinderea sistemului de certificate de CO2

• Va fi extins sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS), care obligă companiile să dețină un permis pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit. Acest lucru ar trebui să ofere un stimulent financiar pentru a polua mai puțin: cu cât poluezi mai puțin, cu atât plătești mai puțin. Companiile trebuie să cumpere permisele prin licitații, iar prețul este influențat de cerere și ofertă.
• Transportul maritim va fi introdus pe parcursul unei perioade de trei ani în ETS, urmând să fie de asemenea taxat în funcție de emisiile de carbon, propune Comisia Europeană.
• Emisiile de pe urma călătoriilor pe mare în interiorul UE, plus 50% din emisiile navelor de pe urma călătoriilor internaţionale care pornesc sau se termină în UE, ar urma să fie incluse în actualul sistem ETS, plus emisiile care apar atunci când navele sunt ancorate în porturile din UE, scrie Agerpres.
• Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a cotelor de emisii gratuite pentru aviație.
• De asemenea, emisiile de pe urma transportului rutier şi de pe urma sistemelor de încălzire ale clădirilor vor trebui să respecte un nou sistem ETS separat, începând din 2026.
• Ca răspuns la îngrijorările potrivit cărora toate aceste noi taxe vor conduce la creşterea costurilor pentru gospodării, Comisia Europeană a propus miercuri ca 25% din veniturile generate de pe urma vânzării certificatelor de poluare în cadrul noului sistem ETS să meargă spre un fond destinat să protejeze gospodăriile cu venituri reduse de pe urma creşterii costurilor.

Crește ponderea regenerabilelor și scade consumul de energie

• Producția și utilizarea energiei reprezintă 75% din emisiile de carbon ale UE. Accelerarea tranziției către un sistem energetic mai ecologic este crucială, afirmă Comisia. Astfel, UE propune ca energia produsă din surse regenerabile să crească la 40% din consumul final de energie în 2030, până în 2030, față de ținta actuală de 32%.
• Pentru a reduce consumul general de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Comisia propune un obiectiv anual mai ambițios obligatoriu pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Astfel, statele trebuie să își scadă consumul anual de energie cu 9%, până în 2030, adică cu 1,5% în fiecare an, începând din 2024. În prezent, Comisia cere o reducere anuală a consumului de 0,8% pe an. Această reducere ar putea fi realizată prin izolarea clădirilor sau instalarea unor sisteme de încălzire şi răcire mai eficiente energetic.
• Sectorul public va fi obligat să renoveze 3% din clădiri în fiecare an pentru a conduce valul de renovare, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili. Ar fi incluse spitalele, clădirile guvernamentale, şcolile şi locuinţele sociale şi ar însemna renovarea a peste 700.000 de clădiri în fiecare an, potrivit estimărilor industriei de construcţii.

Transport aerian și maritim mai verde

• Combustibilul folosit în sectoarele aerian și maritime provoacă poluare semnificativă și necesită, de asemenea, acțiuni dedicate. Astfel, Comisia propune ca aeronavele și navele să aibă acces la furnizarea de energie electrică curată în principalele porturi și aeroporturi. Furnizorii de combustibili vor fi obligați să amestece niveluri în creștere de combustibili durabili în combustibilul pentru avioane, inclusiv combustibili sintetici cu emisii reduse de carbon, cunoscuți sub numele de e-combustibili. În mod similar, vor trebui utilizați combustibili maritimi durabili și tehnologii cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime a conținutului de gaze cu efect de seră utilizat de navele care fac escală în porturile europene.

Taxă pe importuri cu emisii de carbon

• În cele din urmă, un nou mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va pune o taxă pe anumite importuri, precum ciment, oțel, aluminiu, electricitate sau fertilizatori, în primă fază.
• UE vrea să elimine astfel pericolul așa-numitei relocări de carbon – un termen care descrie situația în care producătorii se mută în țări cu reguli mai slabe și apoi transportă bunuri înapoi în UE.
• Conform propunerii Comisiei, mecanismul va fi introdus mai întâi într-o fază de tranziție până la sfârșitul anului 2025 și va intra complet în vigoare începând cu 2026. Importatorii din UE de mărfuri acoperite de acest mecanism se vor înregistra la autoritățile naționale, de unde pot cumpăra și certificate. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al cotelor EU ETS exprimat în EUR / tonă de CO2 emis. Importatorul UE trebuie să declare până la 31 mai în fiecare an cantitatea de mărfuri și emisiile încorporate în acele mărfuri importate în UE în anul precedent. În același timp, importatorul predă numărul de certificate care corespunde cantității de emisii de gaze cu efect de seră încorporate în produse. Dacă importatorii pot dovedi, pe baza informațiilor verificate de la producătorii din țări terțe, că a fost deja plătit un preț la carbon în timpul producției mărfurilor importate, suma corespunzătoare poate fi dedusă din factura lor finală.