Sursa foto: Pixabay
România prezintă un risc uşor ridicat de intrare în insolvenţă la nivelul companiilor în trimestrul al treilea, în stagnare faţă de trimestrul anterior, conform Barometrului riscurilor sectoriale şi de ţară Coface pentru perioada iulie – septembrie 2023, transmite Agerpres.
Potrivit reprezentanților companiei, veştile bune de la începutul anului au lăsat repede loc indiciilor că sfârşitul acestuia va fi mult mai puţin promiţător. “Pe lângă riscurile care au fost amintite de multe ori, dintre care unele continuă să se intensifice (stabilitate financiară, riscuri sociale şi politice), trebuie să ţinem cont de faptul că lupta împotriva inflaţiei nu a fost câştigată încă: excluzând energia, inflaţia rămâne mult peste ţintele stabilite de băncile centrale, în timp ce situaţia de pe piaţa petrolului a devenit (din nou) tensionată în urma atacurilor din Israel. Toţi indicatorii relevanţi arată o încetinire clară a activităţii în America de Nord şi în zona euro spre sfârşitul anului, iar redresarea economiei chineze se loveşte de probleme structurale şi de o lipsă de încredere în rândul gospodăriilor şi al întreprinderilor”, conform analizei. În acest context, Coface a modificat 7 evaluări de risc de ţară (2 îmbunătăţiri şi 5 retrogradări) şi 33 de evaluări de risc sectorial (17 îmbunătăţiri şi 16 retrogradări), reflectând un oarecare grad de stabilitate în previziunile sale pentru următoarele 18 luni, într-un mediu care rămâne volatil şi incert.
Dincolo de persistenţa şi chiar intensificarea rivalităţii chino-americane, mai multe evenimente semnificative din ultimele luni au tulburat şi mai mult peisajul geopolitic. Este vorba de extinderea grupului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) pentru a include şase noi membri (Arabia Saudită, Argentina, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran), despre care unii cred că va marca sfârşitul predominanţei G7 şi, odată cu ea, ordinea mondială postbelică.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cu toate acestea, capacitatea BRICS+ de a oferi o viziune alternativă şi de a lua măsuri concrete pentru a concura cu G7 este probabil să rămână limitată (obiective nealiniate, tensiuni între China şi India).
După cum era anticipat în Barometrele anterioare, inflaţia a continuat să scadă “mecanic” în ultimele luni, în mare parte pe fondul scăderii preţurilor la energie şi la mărfuri sub vârfurile atinse la scurt timp după invazia Ucrainei. Dezinflaţia bunurilor, legată de reechilibrarea cererii faţă de consumul de servicii şi revenirea la normalitate a lanţurilor de aprovizionare este, de asemenea, în plină desfăşurare. Semnele că inflaţia este bine înrădăcinată rămân, iar inflaţia de bază a scăzut mult mai lent în economiile avansate. În plus, riscurile cu privire la reapariţia presiunilor inflaţioniste spre sfârşitul anului tind să se materializeze, cu preţul petrolului în creştere încă de la începutul verii.
Potrivit studiului, retorica generată de deciziile BCE, Fed şi ale Băncii Angliei (pauză în creşterea ratelor dobânzilor) sugerează că, deşi ciclul de înăsprire s-ar fi putut termina, nu sunt aşteptate reduceri de dobândă în următoarele luni sau chiar trimestre.
Revenirea post-Covid a Chinei a fost dezamăgitoare, cu date economice slabe, atât la nivel domestic, cât şi la nivel de exporturi. Redresarea mult aşteptată a consumului a fost relativ slabă, deoarece gospodăriile au fost precaute, iar abandonarea politicii zero-Covid şi redeschiderea ulterioară a economiei chineze au generat un impuls inegal modelelor de consum. Investiţiile au fost, de asemenea, un factor de creştere slab pentru China, deoarece sectorul privat a rămas prudent faţă de cheltuielile de capital fix (în special din cauza pieţei imobiliare, care continuă să prezinte probleme).
Modificările în evaluările riscurilor sectoriale din acest trimestru au avut loc mai ales în Europa, în primul rând în sectoarele energie, agroalimentar şi hârtie. Sectorul energetic a primit evaluări îmbunătăţite în toate ţările Europei de Vest (cu excepţia Germaniei), în principal datorită marjelor mai mari ale producătorilor şi rafinăriilor de hidrocarburi. Sectorul agroalimentar din regiune se bucură, de asemenea, de un impuls pozitiv, spre deosebire de sectorul hârtiei, care înregistrează cel mai mare număr de retrogradări.
Anul trecut, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, Coface a lansat avertizări despre riscurile sociale crescute din cauza majorării preţurilor la energie, bunuri de bază şi alimente. Acest avertisment a fost reiterat odată cu actualizarea indicatorului de risc politic pentru 2022. În această ediţie din 2023 a indicatorului de risc politic, problemele sunt în creştere. Înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor a dat naştere la noi surse de frustrare.
În ultimii ani, riscul politic în diferitele sale forme şi ţări (Sri Lanka, Argentina, Niger, Gabon) a fost o temă recurentă pe agenda publică pentru economiile avansate (Israel, Regatul Unit, Statele Unite). Riscul social şi politic pare să fie în creştere într-o lume care devine din ce în ce mai incertă şi instabilă din cauza remodelării câmpului de putere globală şi a problemelor privind schimbările climatice.
În ceea ce priveşte securitatea, numărul conflictelor a crescut în 2022, cu un bilanţ deosebit de mare de morţi. Dacă unele conflicte s-au calmat (Afganistan, Yemen), altele au apărut sau au devenit mai intense, ca şi în cazul Nagorno-Karabah în septembrie, ceea ce evidenţiază criza persistentă a graniţei dintre Armenia şi Azerbaidjan.
În Africa, numărul conflictelor active (de stat şi nestatale) pe continent aproape s-a triplat din 2010. Această tendinţă este legată în special de lupta împotriva grupărilor jihadiste care operează în Burkina Faso, Mali, Niger, Ciad şi Nigeria, de exemplu. Acest context de securitate agravat în Sahel şi dificultăţile de a limita insurgenţa islamistă din 2020 au jucat, de asemenea, un rol în recentele revolte politice din regiune. După Mali şi Ciad în 2021 şi Burkina Faso (de două ori) anul trecut, Nigerul a înregistrat o lovitură de stat în această vară.