Taxi versus ridesharing. Cum s-a schimbat piața de transport în comun de la apariția serviciilor de ridesharing – INFOGRAFIC

Piața de transport urban din România a fost transformată major odată cu apariția serviciilor de ridesharing, în anul 2015. În prezent, afacerile celor mai mari companii de ridesharing sunt aproape de nivelul cumulat al afacerilor companiilor de taxi. Totodată, zeci de mii de șoferi obțin venituri prin intermediul platformelor de ridesharing, iar taxele plătite de aceste companii la bugetul de stat sunt consistente.

Cum arăta transportul în comun înainte de era ridesharing

Înainte de serviciile ride-sharing, transportul în comun oferit de municipalități și taximetria, serviciu complementar transportului în comun, erau singurele opțiuni de a te deplasa prin oraș, dacă nu aveai mașină personală. Să mergi cu taxi costa la acea vreme circa 1,19-1,39 lei pe kilometru în București.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

La finalul anului 2014, înainte de intrarea jucătorilor de ridesharing în România, în Bucureşti funcționau legal circa 7.800 de taxiuri autorizate, alături de alte circa 7.000 de taxiuri în afara Capitalei.

Piața taximetriei era una destul de gri, la acel moment, inclusiv oameni din interiorul industriei afirmând că existau taxiuri pirat și taximetre neautorizate.

În 2015, Consiliul Concurenței amenda mai multe companii active pe piaţa transportului de persoane în regim de taxi şi dispecerat taxi din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov pentru că au participat la o înţelegere tacită/practică concertată având ca obiect fixarea tarifului de transport de persoane în regim de taxi.

Piața de ridesharing din România

Serviciul de ridesharing a apărut în România în anul 2015, odată cu intrarea pe piață a companiei americane Uber. Primul serviciu oferit a fost cel clasic, UberX, initial în București, iar la lansare, compania oferea un preț promoțional, competitiv cu cel al taxiurilor, de 1,39 lei per kilometru.

În prezent, Uber funcționează în 22 de orașe din România și oferă numeroase servicii, de la Comfort (mașini mai confortabile, cu extra spațiu), Uber Green (călătorii verzi), XShare (poți împărți cursa pe aceeași rută cu un alt pasager care merge în aceeași direcție pentru a economisi), la Uber Black (mașini și servicii premium).

A doua companie de ridesharing care a intrat pe piața din România a fost Bolt, o companie estoniană. Aceasta a venit în România în anul 2016, când încă se numea Taxify.

În prezent, Bolt oferă servicii în 29 de orașe din România. Opțiunile companiei variază de la serviciul clasic la Bolt Comfort (mașini mai confortabile), Bolt for Women (șoferițe femei, iar serviciul poate fi accesat numai de utilizatorii de sex feminin), Bolt Pet (mașini care îți permit transportul animalelor – în anumite condiții), Green (mașini verzi) și Premium.

Uber și Bolt sunt în continuare cei mai mari jucători, însă și alte companii sunt prezente pe piață.

În 2019, rușii de la Yango au încercat să acapareze piața de ridesharing cu prețuri mici, însă au ieșit din România după numai 6 luni.

Pe piața românească a mai activat și FreeNow, o companie fondată de constructorii auto rivali Daimler și BMW. Compania a fost activă în România începând cu anul 2017, când a achiziționat în proporție de 100% startup-ul românesc Clever. Însă compania și-a oprit funcționarea în România în iunie 2022.

În prezent, alt jucător reprezentativ din piață este Blue, un serviciu de ridesharing cu mașini electrice lansat de grupul românesc Autonom, fondat de fraţii Marius şi Dan Ştefan. Acesta a fost lansat în noiembrie 2023. A folosit, la început, mașini electrice și este disponibil doar în București.

De asemenea, din 2021 mai este activ și Elec, un serviciu local de ridesharing fondat de Alexandru Manea, fost pilot de aviație. Compania operează în București, cu o flotă proprie de circa 100 de vehicule, plus alte 100 ale partenerilor.

Aceste companii colaborează în general cu șoferi ce dețin propriile firme și autorizație de transport alternativ.

Datele Autorității Rutiere Române arată că sunt autorizați 11.092 de operatori de transport alternativ, în timp ce 54.124 de vehicule sunt autorizate pentru a desfășura activități de transport alternativ.

Peste 3 milioane de oameni se estimează că folosesc servicii de ridesharing în România, mai cu seamă în marile orașe.

Afacerile companiilor de taxi versus de ridesharing

În România există 37.036 de companii care au ca obiect activități de taximetrie. Cele mai mari 100 de firme din sector au cumulat în 2022 afaceri de 130 de milioane de lei, un profit net de 13,6 milioane de lei și aproape 800 de angajați.

Cea mai mare firmă este Lilaflu SRL din Ilfov, cu afaceri de 7,8 milioane de lei, profit de 365.000 de lei, și 64 de angajați. Ea este urmată de Cristaxi Service SRL din București, cu afaceri de 7,09 milioane de lei, profit de aproape 300.000 lei și 55 de angajați. Top 3 este completat de Prof Taxi SRL din București, cu afaceri de 5,9 milioane de lei, profit de 169.000 de lei și 64 de angajați. În top 10 se mai regăsesc companii precum Unifleet SRL din București, Taxi Glucoza SA din București, Rio Sun SRL din București, Meridian Taxi SRL din București, July’s Story International SRL din București, Taxi Real SRL din București și Eurostil Com SRL din București.

Acum să comparăm firmele de ridesharing.

Firma românească a Uber a raportat venituri totale de 10,08 milioane de lei în anul 2022 și un profit de 575.594 de lei (circa 115.000 de euro), în creștere cu aproape 40% față de 2021. Compania a avut un număr mediu de 11 angajați proprii. Este important de precizat însă că datele raportate de această firmă nu reflectă neapărat veniturile obținute prin aplicație pe piața din România. SRL-ul românesc al Uber este o filială a companiei Uber BV din Olanda, prin care compania americană își derulează o serie de operațiuni europene. Totodată, compania lucrează cu șoferi care au firme partenere și care raportează separat datele financiare.

De asemenea, filiala Bolt din România a realizat în 2022 o cifră de afaceri de 107 milioane de lei și un profit de 3 milioane de lei cu 266 de angajați.

Așadar, afacerile a doar doi jucători, Uber și Bolt, aproape depășesc afacerile primelor 100 de firme de taximetrie din România. Iar asta dacă nu luăm în calcul afacerile șoferilor care lucrează pe propriile firme.

Ce taxe plătesc la stat companiile de taxi versus cele de ridesharing

Taxele plătite la stat în ultimii ani de companiile de ridesharing le depășesc de 4 ori pe cele plătite de companiile de taximetrie, arată datele publice.

Astfel, contribuabilii persoane juridice care desfășoară sau au desfășurat activitate de transport în regim de taximetrie (CAEN 4932) au plătit la bugetul statului aproape 325 milioane de lei în perioada 2017-2022, conform unor date ce apar într-un document semnat de Alin Chitu, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Comparativ, contribuabilii care activează în regim de ridesharing (CAEN 4939) au plătit la stat taxe, impozite și contribuții în valoare total de 1,3 miliarde de lei, în perioada amintită.

Este important de menționat însă că CAEN 4939 ce vizează firmele ce fac ridesharing include atât companii precum Uber sau Bolt, cât și șoferii autorizați care dețin autorizație de transport alternativ.

Material susținut de Coaliția pentru Economia Digitală.