Sursa foto: Pixabay
Marii retaileri reuniți în Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) afirmă că nu susțin o plafonare a adaosului comercial la produsele românești, spunând că produsele românești au ajuns chiar să fie dominante pe rafturile magazinelor. Domeniul reclamă, de asemenea, avalanșa de suprareglementări la care este supus.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
- Economedia a scris deja despre numeroasele intervenții în piața liberă din ultima perioadă, în special în sectorul alimentar și de retail. Prima intervenție de plafonare a adaosului comercial la anumite alimente a distorsionat piața, după cum am arătat AICI. După introducerea măsurii unii producători și comercianți au schimbat gramajul produselor pentru a nu fi afectați de plafonare, iar alții au scumpit alte produse. Acum premierul cere o nouă intervenție pentru a repara efectele măsurilor impuse chiar de Guvern. Economiștii consultați anterior de Economedia au avertizat că plafonarea adaosului comercial la alimente „se bate cap în cap cu creșterile de taxe”. Retailerii au cerut intervenţia punctuală la produsele care înregistrează fluctuaţii de preţ. Analistul Sorin Dinu a explicat aici de ce controlul prețurilor de către stat atrage altă intervenție asupra prețurilor și un eșec.
- Reamintim că plafonarea prețurilor este o măsură care limitează libertatea economică și a fost criticată de cea mai mare parte a pieței. Și președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a avertizat că măsura este ineficientă, produce distorsiuni și este de fapt ocolită prin intermediul mecanismului numit ”efectul patului de apă”, prin care producătorii sau distribuitorii transferă pierderile de la produsele plafonate la alte produse cărora le cresc prețul de desfacere.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a declarat joi că proiectul pentru limitarea adaosului comercial la produsele româneşti va fi implementat în acest an, transmite News.ro. El a anunțat că proiectul este în lucru.
Marii retaileri spun că „au făcut eforturi deosebite pentru asigurarea prezenței la raft în număr cât mai mare a produselor românești, răspunzând astfel încurajărilor, îndemnurilor și chiar solicitărilor venite din partea atât a autorităților, fermierilor, organizațiilor neguvernamentale și tuturor celor care au fost prezenți în spațiul public cu astfel de mesaje” și că au „răspuns cererii pentru produse românești venite din partea consumatorilor”.
Drept urmare, marii retaileri consideră că, acum, când produsele românești sunt dominante pe rafturile magazinelor, fapt vizibil și confirmat chiar de către consumatori, „să vorbim de plafonarea produselor românești poate părea cel puțin contradictoriu”.
„Referitor la afirmația că produsele românești, doar pe baza provenienței lor, ar putea avea un adaos comercial diferit în comparație cu produsele similiare de pe alte piețe, nu avem acces la datele de care, probabil, dispune domnul Ministru, și în acest sens, nu putem susține o astfel de abordare”, transmite AMRCR.
Marii retaileri spun că, în acest context, așteaptă să înțeleagă mai mult din strategia pe care o propune ministrul Agriculturii, mai ales în contextul în care multe produse românești beneficiază de scheme de sprijin sau programe de investiții, inclusiv din partea marilor retaileri, și au început să pătrundă, în unele cazuri chiar semnificativ, și pe alte piețe europene.
Marii retaileri din România avertizează de asemenea că „sectorul de retail a trebuit să facă față unei adevărate avalanșe de suprareglementări, sub diverse justificări, fără ca obiectivul acestora să fie expus cu claritate sau evaluat ulterior după efectele concrete din piață, invocându-se necesitatea atingerii unor rezultate care s-au dovedit ulterior că nu sunt sustenabile”.
„Ceea ce putem spune cu siguranță este că sectorul de retail este din ce în ce mai copleșit de diversele evenimente care au avut loc pe seama sa și acest fapt se poate vedea și în capacitatea acestuia de a acționa ca un vector economic de creștere economică și recuperare a decalajelor regionale de dezvoltare”, conchide AMRCR.
