Director în ministerul Transporturilor: Ceea ce urmează din punct de vedere al finanţării este dedicat căii ferate, în detrimentul rutierului / Este primul moment în care acest lucru se întâmplă

Ceea ce urmează în domeniul transporturilor din punct de vedere al finanţării este dedicat căii ferate, în detrimentul rutierului, şi cred că este primul moment în care acest lucru se întâmplă, a declarat, marţi, Robert Dobre, director în cadrul Departamentului de Finanţare pe Programe Europene din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), la Zilele Feroviare.

“Vreau să vă spun că ceea ce urmează, fără a fi un discurs motivaţional sau de diplomaţie, ceea ce urmează din punct de vedere al finanţării este dedicat căii ferate, în detrimentul rutierului, şi cred că este primul moment în care acest lucru se întâmplă. Toate sursele de finanţare pe care noi le gestionăm şi le vom gestiona ating direct sau indirect sectorul feroviar, fie că ne referim la infrastructura feroviară propriu-zisă, fie că ne referim la materialul rulant, fie că ne referim la tot ceea ce înseamnă digitalizare sau cybersecurity, totul este atins de sursele de finanţare. Programul de Coeziune înseamnă închiderea marilor coridoare feroviare TEN-T Core, TEN-T Comprehensive la standardele STI pe care le ştim cu toţii. PNRR-ul, într-adevăr, se închide anul următor, dar am reuşit să pornim cele două mari lucrări de modernizare – Cluj Napoca – Episcopia Bihor şi Arad – Caransebeş – şi peste 1000 de kilometri de lucrări de Quick Wins, acele lucrări de aducere a liniei la parametrii constructivi. Pornim centralizările tot din PNRR şi le transferăm în Programul de Coeziune. SAFE-ul, noul mecanism de finanţare legat de mobilitatea militară, are componente foarte importante de finanţare pentru calea ferată”, a afimat Dobre.

Un program nou de finanţare a proiectelor din domeniul feroviar este Fondul Social pentru Climă, la care se va apela pentru modernizarea liniilor secundare sau a celor aflate în conservare, reprezentantul MTI numindu-l “o oportunitate absolut teribilă pentru România”.

“Mai nou este Fondul Social pentru Climă. Este un element de noutate pe care ar trebui să-l ştim cu toţii, care vizează – şi noi mergem spre această ţintă – de a moderniza linii secundare pentru care niciodată nu am găsit resurse, linii secundare sau chiar unele aflate în conservare şi, mai mult decât atât, există o componentă absolut fabuloasă: din bani europeni să se plătească subvenţie. Fondul Social pentru Clima zilele acestea se discută, este legat de certificatele verzi şi este o oportunitate absolut teribilă pentru România”, a arătat el.

În ceea ce priveşte Fondul pentru Modernizare, acesta este deja o certitudine, potrivit lui Robert Dobre, care a amintit că cele 67 de rame PESA au finanţare prin acest fond, la fel ca trenurile de metrou de pe Magistrala 4.

“Avem peste un miliard de euro câştigaţi în proiecte. Cele 67 de rame PESA sunt pe Fondul de Modernizare. Mai sunt 20 de rame de lung parcurs şi alte 24 de locomotive care au finanţare asigurată din Fondul de Modernizare. Pe lângă acestea, trenuri de metrou pentru Magistrala 4 tot din Fondul de Modernizare care vizează eficienţa energetică şi scăderea amprentei de carbon. Tot de aici deja avem trei sectoare importante, scurte, dar importante, de cale ferată care au finanţare pentru electrificare. Eternul Videle – Răduleşti – Giurgiu, finanţare pentru electrificare, Constanţa – Mangalia şi parte din centura feroviară între Chiajna şi Jilava. Mai mult decât atât, avem un program amplu de electrificare, ceea ce nu am reuşit o perioadă mare de timp. Am pornit studiile de fezabilitate pentru închiderea acelor bucle sau a sectoarelor de cale ferată neelectrificată, dar care au o relevanţă foarte mare pentru sectorul feroviar. Deci, sunt surse de finanţare, unele noi, pe care le accesăm”, a transmis acesta.

Dobre a subliniat că, pentru prima dată, România a reuşit din bani europeni să modernizeze exclusiv în industria locală 75 de locomotive, 55 de locomotive electrice, 20 de locomotive conversie de la locomotiva diesel hidraulică la locomotiva pe acumulator şi 139 de vagoane de toate tipurile – clasa 1, clasa 2 sau bistro.

“Modernizările de material rulant sunt, iarăşi, un element foarte important. Pentru prima dată, România a reuşit din bani europeni să modernizeze exclusiv în industria locală 75 de locomotive, 55 de locomotive electrice, 20 de locomotive conversie de la locomotiva diesel hidraulică la locomotiva pe acumulator şi 139 de vagoane de toate tipurile, fie speciale, fie de clasa 1, clasa 2 sau bistro. Toate acestea sunt modernizări în curs efectuate de cei trei mari reparatori de locomotive din ţară şi trei mari reparatori de vagoane din ţară. Sunt bani care rămân în industria românească. Este un precedent care, o spun poate pentru prima dată, creează premisele ca să reuşim să-l multiplicăm în Programul de Coeziune. Practic, în permanenţă, complementar cu înnoirea parcului de vagoane, de material rulant, desfăşurat din ce în ce mai intens de Autoritatea pentru Reforma Feroviară, complementar să avem un exerciţiu de modernizare a parcului de vagoane şi locomotive”, a explicat oficialul MTI.