Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prezentat azi raportul trimestrial asupra inflației, după ce Banca Națională a decis în ședința din această săptămână menținerea dobânzii.
Principalele declarații:
- Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui prețului de consum și-a întrerupt temporar traiectoria descendentă în trimestrul 1 2024,mai ales la începutul anului. Sunt mai mulți factori: creșterea cotațiilor la țiței și impactul unor modificări fiscale care au acționat în sens ascendent. Avem și presiuni din partea costurilor cu forța de muncă.
- Prețurile mărfurilor alimentare reprezintă principalul factor cu influență dezinflaționistă. Schema de plafonare a contribuit la dezinflație
- Într-o comparație cu țările din regiune (Cehia, Polonia, Ungaria, în intervalul 2021-2023). “Din iunie 2022 până în august anul trecut, România a avut cea mai bună performanță între cele patru țări, a avut inflația cea mai scăzută, cu un maxim de 16%, Ungaria a mers până la 25%. Din toamna anului trecut, din loc fruntaș, cu inflația cea mai mică, am ajuns cu inflația cea mai mare dintre cele patru țări și din UE”.
- Din punct de vedere al creșterii economice,nu am “sărit calul”, dar am evitat recesiunea. Politica monetară e calibrată de așa natură încât să evităm recesiunea. Avem o problemă fiscală grea – deficitele gemene. Dintre cele patru țări, România are situaţia cea mai dificilă, iar o recesiune ar face această situaţie și mai grea.
- Avem menținerea unui parcurs solid al investițiilor, datorită valorificării resurselor europene, în principal.
- Piețele ne penalizează în continuare, din cauza deficitelor, din cauza deficitului fiscal în principal, care e cel mai mare din zonă. Cu toate că sunt îmbunătăţiri, prima de risc a României e cea mai mare.
- Prognoza arată că rata anuală a inflației se va menține pe o traiectorie generală de scădere, cu această întrerupere temporară în ianuarie, dar ritmul dezinflației e așteptat să încetinească semnificativ pe parcursul anului următor.
- De ce celelalte țări din regiune au început să coboare rata de politică monetară și noi nu am făcut acest lucru? Pentru că la ei ajustarea și coborârea inflației a fost mult mai rapidă decât la noi. La noi și urcușul și coborâșul au fost ceva mai lente. Celelalte state au ajuns mai repede la o inflație sub rata dobânzii.
- Când începe scăderea ratei dobânzii după ce inflația scade? E această discuție de când și cu cât să se reducă dobânda (și la nivel de BCE). Suntem în această discuție, gândim momentul optim când vom lua această decizie.
- Riscurile la adresa traiectoriei inflației sunt relativ echilibrate, evoluțiile externe parcă ne ajută, piața muncii s-a mai detensionat, dar avem creșteri salariale medii de peste 10%, care vor pune presiuni inflaționiste.
- Evităm să dăm traiectorii fluctuante ratei de politică monetară. Nu urmăm neaparat exemplul țărilor vecine.
- Legat de măsurile fiscale: “Noi am mers pe ipoteza că ceea ce s-a introdus e maximul pentru un an electoral. Ipoteza e că ajustarea sau consolidarea fiscală se va face gradual”
- Cu privire la discuțiile și recomandările despre impozitul progresiv și cota unică: Nu cred că e de actualitate în an electoral. Probabil că la anul ar putea fi o discuție pe tema aceasta.
- Ne putem aștepta la un boom al inflației dacă se renunță la schema de plafonare pentru alimente? “Nu cred. Vine primăvara, vin verdețurile”
- Despre o posibilă recesiune (având în vedere scăderea de PIB din T4) : “Nu cred că suntem în direcția aceea, cu consum în creștere. Ar fi fost posibil dacă nu se trăgeau bani europeni, dar investițiile merg, consumul e în creștere, creditul și-a revenit. Încetinire de creștere economică am avut, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere. Nu avem această prognoză de recesiune”.
- Despre scăderea dobânzilor:”Urmăm și noi traiectoria de scădere, pe care o va implementa BCE, FED”