România plăteşte aproape cel mai mare preţ la energie din UE, raportat la veniturile oamenilor, susține ministrul Energiei / Bogdan Ivan spune că România are o piață cu reguli foarte subțiri și un deficit de circa 2.000 de megawaţi la 24 de ore

România a ales, în ultimii 15 ani, o viziune în care programele de finanţare în materie de energie să fie disipate, iar toate acestea, dublate de o piaţă cu nişte reguli foarte subţiri, au făcut ca, astăzi, să plătim aproape cel mai mare preţ la energie din toată Uniunea Europeană atunci când raportăm la veniturile oamenilor, a afirmat, luni, în Plenul Camerei Deputaţilor, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la dezbaterile şi votul moţiunii depuse împotriva sa.

“În momentul de faţă, România este adevărat că se confruntă cu o situaţie extrem de dificilă în ceea ce priveşte sistemul energetic naţional (…) Din punct de vedere al modului în care am ajuns aici, România a ales în urmă cu mai mulţi ani de zile să acceseze poate cea mai agresivă politică de decarbonizare din întreaga Uniune Europeană, într-o formă în care şi-a asumat ca, până la finalul anului 2025, o să închidă cea mai mare parte a centralelor pe cărbune din ţara noastră, comparativ cu Polonia şi Germania, care şi-au asumat acelaşi lucru, dar cu termen 2038, respectiv 2049. Ce a însemnat acest lucru? Faptul că, în ultimii 15 ani de zile, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawaţi capacităţi de producţie pe gaz şi cărbune, capacităţi de producţie energie electrică în bandă. Pe de altă parte, România a ales o viziune în care programele de finanţare în materie de energie să fie disipate, având şase ministere care finanţează proiecte în energie şi eficienţă energetică, precum şi aproximativ 40 de programe distincte care uneori finanţau acelaşi lucru. În această formulă, România a ales să instaleze aproximativ şase gigawaţi pe panouri fotovoltaice, capacităţi de stocare. Toate aceste lucruri, dublate de o piaţă cu nişte reguli (…) foarte subţiri care uneori au fost încălcate, au făcut ca, astăzi, România să aibă un deficit de aproximativ 1.500 – 2.000 de megawaţi la 24 de ore, lucru care face, e adevărat, să plătim aproape cel mai mare preţ din toată Uniunea Europeană atunci când raportăm la veniturile oamenilor”, a subliniat Ivan.

Potrivit oficialului, este foarte important cum depăşim acest moment extrem de complicat. În context, el a amintit că a fost înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării un act normativ care actualizează legislaţia şi transformă în obiective de interes naţional obiectivele importante de producţie şi transport al energiei şi gazelor.

“În primul rând, am pregătit un act normativ pe care l-am înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru a actualiza legislaţia şi pentru a face din obiectivele importante de producţie şi transport al energiei electrice şi gazelor, obiective de interes naţional şi pentru a scădea automat timpul în care producem energie şi o transportăm în România. Doi – reguli de piaţă transparente şi corecte. Dacă unii s-au comportat în România ca într-un Vest sălbatic, nu ca în piaţa liberă în materie de energie, şi au permis preţuri speculative, aceste lucruri vor înceta odată cu modificarea legislaţiei. Astăzi, România poate spune că are deja, după patru luni de când am preluat acest minister, şapte oferte de sub un leu şi 30 de bani pentru consumatorul casnic, de la un leu 55 – 60 cât era când am intrat în acest mandat (…) Astăzi, România are ca design al programelor de finanţare o schimbare foarte clară, şi anume centralizarea tuturor proiectelor din energie şi eficienţă energetică la nivelul Ministerului Energiei. Aşa este normal şi aşa este corect, pentru a putea avea o viziune holistică asupra tot ceea ce înseamnă producţia energie în bandă în România, pentru a avea mecanisme de finanţare a capacităţile de producţie pe nuclear, hidro şi gaz şi pentru a ne asigura că avem suficiente capacităţi de stocare energiei electrice pentru a nu ajunge în situaţia în care astăzi să producem energie electrică în timpul zilei, în vară, când soarele străluceşte şi în Bulgaria, şi în Grecia, şi în Ungaria, şi la vecinii noştri din Ucraina sau Moldova şi să le exportăm la preţuri ridicole, urmând ca în perioada de vârf de consum, adică între 18:00 şi 22:00 să ajungem în situaţia în care să importăm şi la preţuri de 2.000, 2.500 sau 3.000 de lei megawattul”, a explicat Bogdan Ivan.

Ministrul de resort a declarat că a fost înaintat către Guvernul României un Memorandum prin care vor fi centralizate toate aceste proiecte, pentru a da coerenţă în sector. Totodată, şeful de la Energie a amintit despre negocierile în urma căreia Comisia Europeană a acceptat amânarea închiderii centralelor pe cărbune de la CE Oltenia.

“Din punct de vedere practic, în urma unei negocieri foarte complicate pe care am purtat-o cu cei din Comisia Europeană, am reuşit amânarea închiderii centralelor pe cărbune de la CE Oltenia – trei grupuri până la 1 ianuarie 2030, două grupuri, cel puţin până la 31 august 2026. Am ajuns în situaţia în care am evitat ca România să plătească o penalizare de 1,8 miliarde de euro. Pentru că România, în clipa în care şi-a asumat că va închide aceste centrale pe cărbune, a primit din partea Comisiei Europene o sumă de 2,6 miliarde de euro pentru a face noi centrale pe gaz şi pentru a face noi capacităţi de producţie energiei electrice şi de stocare energiei electrice. Din nefericire, acele proiecte încă sunt pe hârtie, am demarat licitaţiile, urmează ca toate companiile care vor să participe, constructorii să o facă până la finalul acestui an, urmând ca, de anul viitor, să începem treaba. De asemenea, un proiect care a început încă din anul 2016, la Iernut, 400 de megawaţi putere instalată, la care în clipa în care am ajuns în minister am reziliat contractul, am executat scrisoarea de bună garanţie, am luat acei bani de la o companie care nu şi-a făcut treaba şi acum lucrăm pentru a remedia situaţia şi anul viitor să punem în producţie această capacitate”, a menţionat Ivan.

Acesta a adăugat că alţi 1.700 de megawaţi urmează să fie puşi în funcţiune la Mintia, până la finalul anului viitor.

“De asemenea am luat ca şi ţintă principală finanţarea capacităţilor de producţie a energiei electrice pe solar şi am dus către capacităţi noi de stocare, în primul rând pentru pentru primării, pentru administraţia publică locală, pe acele proiecte care în trecut au beneficiat de panouri solare. În momentul de faţă vom avea instalaţi, până la finalul anului viitor, aproximativ 2.200 megawaţi. Ce înseamnă asta? România va începe să producă propria sa energie şi o va stoca pe cea produsă din sistemele fotovoltaice. Asta va însemna automat o piaţă mai echilibrată şi premisele pentru a aduce un preţ mai accesibil pentru consumatorul final, fie că vorbim despre persoane fizice, fie că vorbim despre companii. (…) problema securităţii energetice în România nu este doar într-o anumită culoare politică, ci este a tuturor românilor şi cred, din acest punct de vedere, că fiecare partid reprezentat în Parlamentul României are specialişti, are oameni de bună credinţă alături de care pot să stau la masă şi să găsim soluţii la acele probleme care, astăzi, fac ca românii să plătească poate cea mai scumpă energie electrică din Europa, dacă ne referim la veniturile oamenilor. Îi face pe anumiţi oameni cu venituri mici să aleagă dacă îşi plătesc facturile, dacă îşi cumpără medicamente sau dacă îşi cumpără mâncare, iar acest lucru, deşi poate din băncile din Parlament nu se vede acest lucru, afectează sute de mii sau chiar milioane de oameni”, a punctat ministrul Energiei.

Grupul parlamentar AUR de la Camera Deputaţilor a depus miercuri, 12 noiembrie, o moţiune simplă împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan, intitulată ”România în beznă – falimentul programat al sistemului energetic naţional’.

Deputaţii AUR susţin în document că Ministerul Energiei a eşuat în toate dimensiunile “fundamentale” ale actului de guvernare: planificare, execuţie, cercetare, suveranitate şi protejarea consumatorului, iar România – “ţara care lumina Balcanii” – trăieşte acum cu frica întreruperii curentului.

De asemenea, semnatarii menţionează că, peste toate aceste strategii “care au pus în pericol securitatea ţării”, închiderea succesivă a hidrocentralei Vidraru, a Reactorului 1 de la Cernavodă şi a majorităţii termocentralelor de reglaj primar a condus în mod “clar” la o reducere şi mai mare a rezervei sincrone de energie a ţării.

Moţiunea simplă la adresa ministrului Energiei a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor, cu 88 de voturi ”pentru” 193 împotrivă şi 7 abţineri iar un parlamentar nu a votat.