sursa foto: Pexels
De la începutul anului 2022, importul de țiței în UE a suferit schimbări semnificative, arată datele Eurostat. Până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, înainte de izbucnirea războiului, Rusia a fost principala sursă de importuri de țiței. În decembrie 2022, cei mai mari furnizori de țiței au fost Statele Unite și Norvegia.
Până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, înainte de izbucnirea războiului, importurile de diferite origini au rămas relativ stabile, Rusia fiind principala sursă de importuri de țiței.
Din ultimul trimestru al anului 2021 până în ianuarie 2022, importurile din Rusia au variat între 39,657 de milioane de barili și 49,698 milioane de barili, reprezentând între 24% și 31% din totalul importurilor. Statele Unite au fost al doilea mare furnizor de țiței al UE, furnizând între 19,115 milioane de barili și 20,751 milioane de barili, reprezentând între 10% și 13% din totalul importurilor de țiței. Norvegia și Kazahstan au furnizat, de asemenea, cantități similare de țiței, variind între 8% și 14% din totalul importurilor, în timp ce importurile din Irak au fost ușor mai mici, variind între 7% și 12%. Importurile din Libia și Regatul Unit au reprezentat aproximativ 5% din totalul importurilor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a avut un impact semnificativ asupra importurilor de țiței în UE. Situația a fost foarte instabilă din februarie până în aprilie, cu importuri mari din Rusia în februarie și aprilie (63,859 milioane de barili și, respectiv, 58,976 milioane de barili, reprezentând 33% și 30% din totalul importurilor) și importuri scăzute în martie (31,820 milioane de barili, reprezentând 18% din totalul importurilor).
În mai 2022, importurile din Rusia au scăzut la 24,162 milioane de barili (12% din totalul importurilor) și au rămas relativ stabile până în septembrie 2022. Începând din septembrie, importurile au scăzut treptat, ajungând la 7,645 milioane de barili (4 % din totalul importurilor) în decembrie 2022 (cel de-al șaselea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, adoptat de Consiliu în iunie, a constat în interzicerea importurilor de țiței rusesc transportat pe mare începând cu 5 decembrie 2022).
Scăderea importurilor din Rusia a fost compensată de o creștere a importurilor din alte surse. În decembrie 2022, cei mai mari furnizori de țiței au fost Statele Unite, cu 344,483 milioane de barili (18% din totalul importurilor), +6 puncte procentuale (pp) față de ultimul trimestru din 2021, și Norvegia, cu 344 483 mii de barili (17% din totalul importurilor), în creștere cu 7 pp.
Importurile din Libia și Regatul Unit au crescut cu câteva puncte procentuale (+2 pp și, respectiv, +4 pp). Importurile din Kazahstan și Irak au rămas la niveluri similare sau au crescut marginal față de ultimul trimestru dinaintea războiului.
Prețuri oscilante
Există două elemente care definesc prețurile țițeiului: piața la vedere și tipul de țiței, menționează analiza Eurostat. Înainte de agresiunea rusă asupra Ucrainei, prețul era stabil, la aproximativ 80 de dolari americani pe baril, cu variații mici între tipurile de țiței (mai puțin de 4 dolari americani pe baril). Cu toate acestea, situația geopolitică instabilă a provocat o volatilitate ridicată pe piață, iar începând cu februarie 2022, prețul țițeiului a început să crească semnificativ.
În martie 2022, țițeiul din Rusia (Urali) a avut un preț mai mic decât alte tipuri de petrol, cu un discount de aproximativ 16 dolari SUA pe baril în comparație cu prețul mediu al celorlalte patru tipuri de petrol cele mai comune. În lunile următoare, petrolul rusesc Urals s-a tranzacționat la un preț foarte redus (aproximativ 30 de dolari SUA pe baril).
În același timp, prețurile altor tipuri de petrol au început să oscileze mai mult. Piața a fost cel mai puțin stabilă în iunie și iulie 2022, diferențele de preț dintre celelalte patru tipuri de petrol cele mai comune variind între 9 și 12 dolari SUA pe baril, de trei până la patru ori mai mari decât înainte de război.
“Până la sfârșitul anului, lucrurile au început să se stabilizeze, cu o scădere a importurilor din Rusia, prețuri mai mici ale țițeiului și o volatilitate mai mică a prețurilor. Cei mai mari furnizori de țiței ai UE au fost Statele Unite, Norvegia și Kazahstan, ceea ce arată că UE a reușit să se adapteze la peisajul în schimbare al pieței petroliere și să elimine practic dependența de petrolul rusesc”, concluzionează reprezentanții Eurostat.
