Sursa foto: AHK
Politica economică izolaționistă prezentată de candidatul extremist la prezidențiale Călin Georgescu, împreună cu partidele așa-numite suveraniste, va produce o cascadă de efecte negative pentru întreaga populație, iar printre cei mai afectați oameni din România vor fi cei cu venituri mici și mijlocii, spune Sebastian Metz, director general AHK Romania – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, pentru Economedia.ro.
Izolaționismul duce la majorarea dobânzilor: „Toți cei care au credite la bănci vor plăti mai mult”
„Izolaționismul, tradus prin reducerea comerțului cu alte state și a investițiilor străine, determină reticența băncilor de a mai acorda credite, ceea ce înseamnă o majorare a dobânzilor practicate de acestea pentru compensarea riscurilor. Prin urmare, toți cei care au credite la bănci vor plăti mai mult. În plus, concurența pentru resursele financiare interne va determina creșterea în continuare a dobânzilor.
În plus, crește riscul unei rate mai ridicate a inflației, ceea ce probabil se va întâmpla în SUA.
Țări precum Venezuela, care au implementat politici izolaționiste și de naționalizare, au experimentat creșteri dramatice ale dobânzilor bancare, iar economia a fost destabilizată. În schimb, țări cu economii deschise și care încurajează investițiile străine, tind să beneficieze de dobânzi mai scăzute datorită accesului mai ușor la finanțare externă și a unui mediu economic mai stabil”.
Accesul limitat la tehnologie, resurse externe, produse, materii prime va duce la o inflație mai mare. „Posibil ca unele industrii să nu supraviețuiască”
„O politică economică de izolare limitează accesul la tehnologie și la resurse externe, inclusiv la produse și materii prime necesare industriei, ceea ce duce la o creștere a costurilor, prin urmare la inflație.
Este posibil ca unele ramuri industriale să nu supraviețuiască creșterii costurilor, respectiv lipsei materiilor prime și să dispară.
Comerțul va fi în egală măsură afectat. Vor dispărea de pe rafturi produse alimentare cu care ne-am obișnuit (ulei de măsline, ciocolata, fructele exotice etc), sau cele din zona tehnologiei – telefoanele mobile, calculatoarele, jocurile, aplicațiile de tot felul.
Alte produse, chiar și cele locale, se vor scumpi foarte mult, pentru că pe lanțul de producție sunt folosite materii prime din import. De exemplu medicamentele.
O astfel de situație ar crea o spirală de scădere a nivelului de trai, cu prețuri mai mari și o putere de cumpărare diminuată pentru majoritatea cetățenilor”.
„Impactul asupra pensiilor va fi mare”
„Pericolul ca multe firme să plece din țară sau să se închidă este real. Acest lucru înseamnă că statul va încasa mai puțini bani din taxe și impozite, ceea ce va determina o scădere a veniturilor sale.
Impactul asupra pensiilor va fi mare, pentru că guvernul nu va mai avea bani să le plătească, mai ales că au avut loc creșteri semnificative în ultima perioadă. Prin urmare există posibilitatea ca acestea să fie înghețate sau chiar reduse. Pe fondul creșterii inflației, înghețarea sau scăderea pensiilor duce la scăderea nivelului de trai al pensionarilor.
În ceea ce privește pensiile private, dacă vor fi limitate doar la investiții interne și nu vor mai avea acces la piețe internaționale cu randamente competitive, performanța lor va scădea, pentru că recesiunile economice interne afectează și randamentele din investițiile locale.
Acest lucru ar reduce oportunitățile de economisire și ar afecta viitoarele pensii ale generațiilor mai tinere”.
„O impresie de ostilitate față de companiile străine ar putea împiedica dezvoltarea economică”
„Investitorii iau adesea în considerare nu numai politicile actuale, ci mai ales predictibilitatea și transparența pe termen lung a mediului de business. O impresie de instabilitate sau de ostilitate față de companiile străine ar putea reduce semnificativ afluxul de capital și ar putea împiedica dezvoltarea economică.
O scădere a investițiilor străine ar încetini sau chiar ar stopa progresul proiectelor importante de infrastructură și al inițiativelor inovatoare care se bazează pe finanțarea și expertiza internațională. Acest lucru ar limita oportunitățile companiilor românești de a se integra în lanțurile de aprovizionare globale”.
Facturi mai mari la energie
„Politicile izolaționiste pot avea un impact semnificativ asupra facturilor, în special asupra celor de energie. Iată de ce: țara poate pierde accesul la piețele internaționale de energie: petrol, gaze naturale, electricitate. Acest fapt va duce la creșterea prețurilor, mai ales dacă producția internă nu poate acoperi cererea.
Apoi, companiile străine ar putea evita să investească în sectorul energetic al unei țări izolaționiste, ceea ce afectează modernizarea și întreținerea infrastructurii. O capacitate redusă de producție de energie va mări facturile.
Dacă tranziția spre surse regenerabile este ignorată, România ar rămâne dependentă de surse mai scumpe și poluante, cum ar fi gazul natural și cărbunele.
În contextul politicilor internaționale privind taxele pe emisiile de carbon, aceste costuri suplimentare ar fi transferate consumatorilor”.
„Categoriile cu venituri mici și mijlocii vor fi cele mai vulnerabile”
„Salariile și veniturile vor fi, evident, direct afectate. Toate cele enumerate mai sus duc la creșterea prețurilor și a inflației și prin urmare, la scăderea consumului. Acest lucru va avea efect în lanț asupra veniturilor, atât în mediul privat, cât și în cel de stat (privatul vinde mai puțin, statul încasează mai puțin din taxe și impozite). Categoriile cu venituri mici și mijlocii vor fi cele mai vulnerabile.
Salariile reale ar putea scădea din cauza inflației, iar șomajul va crește din cauza scăderii investițiilor și a activității economice”.
„Mai puține locuri de muncă și mai prost plătite”
„Scăderea investițiilor străine și chiar închiderea și relocarea în alte părți a companiilor străine are un impact direct și negativ asupra locurilor de muncă. Vor fi mai puține și mai prost plătite.
Cele mai afectate de scăderea puterii de cumpărare vor fi industriile de retail, turism și servicii, sau industriile tehnologice și inovative, precum și cele orientate spre export.
Oportunitățile de angajare pentru populație, mai ales pentru tineri, s-ar reduce considerabil. Este foarte probabil ca oamenii tineri și talentați să părăsească România. Iar acest lucru va avea, de asemenea, un puternic impact negativ asupra capacității țării de a crea valoare. Este exact ceea ce nu vrem să obținem în această țară”.
„Firmele mici și mijlocii vor fi nevoite să reducă investițiile, forța de muncă și salariile”
„IMM-urile vor fi afectate profund. Vor suferi pentru că nu se vor mai putea aproviziona de pe piețele internaționale și am văzut efectul ruperii lanțurilor de aprovizionare din timpul pandemiei. Dar vor fi afectate și vânzările, pentru că IMM-urile vând și în extern, nu doar în intern.
Din cauza unei politici de izolare, IMM-urile pot pierde accesul la piețele internaționale. Confruntate cu costuri ridicate cu materiile prime și energia, cu creșteri de taxe și impozite și cu scumpirea creditării (adică nu se mai pot împrumuta cu dobânzi mici), IMM-urile vor fi nevoite să reducă investițiile, forța de muncă și salariile”.
Politica izolaționistă ar încetini economia, datoria publică ar crește rapid iar moneda națională se va deprecia
„Politicile izolaționiste ar încetini economia, ceea ce ar face ca datoria publică să crească rapid, iar moneda națională să se deprecieze.
Pe de altă parte, investitorii străini ar evita să împrumute România din cauza riscurilor politice și economice ridicate, forțând statul să se bazeze pe finanțare internă, care este mai costisitoare și limitată.
În aceste condiții deficitul bugetar va crește, ca și cheltuielile publice, pe fondul creșterii dobânzilor la datoria statului”, concluzionează Sebastian Metz.
Citește și:
