Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Finanțarea Guvernului pe piața internă a titlurilor de stat s-a îmbunătățit deja, executivul reușind să împrumute de la bănci 1,285 miliarde de lei, în ultima săptămână. Ministerul Finanțelor a întâmpinat probleme de finanțare în a doua parte a lunii noiembrie și a avut 2 licitații eșuate, plus alte 2 licitații de titluri de stat și certificate de trezorerie în euro, dar asta pentru că băncile locale care finanțează Guvernul s-au confruntat cu un deficit de lichiditate (deficit de lei) care, între timp, s-a ameliorat.
Update: Ministerul Finanțelor a ieșit să clarifice declarația eronată a ministrului de finanțe Marcel Boloș și transmite că Boloș a vrut să sublinieze faptul că instabilitatea politică generează dificultăți în ceea ce privește strategia de împrumuturi pe piețele externe.
Finanțele și-au acoperit până acum mare parte din necesarul brut de finanțare (deficit bugetar + sumele pentru refinanțarea datoriei publice), însă cel mai probabil se pregătea o nouă ieșire pe piețele externe. Finanțele ies în general în debutul anului pe piețele externe pentru a se împrumuta, iar în 2023 au existat două astfel de ieșiri în primele 2 luni ale anului.
Boloș a declarat miercuri că un efect al crizei politice este reacția băncilor, care nu ar mai fi oferit bani Ministerului pentru acoperirea deficitelor temporare de Trezorerie.
Comunicatul integral al Ministerului de Finanțe, la finalul articolului.
Știrea inițială
Economedia a scris în debutul lunii noiembrie că excedentul de lichiditate din bănci, principala sursă de finanțare internă a deficitului bugetar și a sumelor necesare pentru refinanțarea datoriei existente, a scăzut puternic în luna octombrie, la cel mai redus nivel din ultimele 13 luni, și că el urma să crească din nou pe final de noiembrie, mai exact pe 25 și 27 noiembrie.
În aceste zile, Guvernul a plătit 21,1 miliarde de lei în contul serviciului datoriei publice (plata unor împrumuturi luate în perioada de pandemie 2020-2021 + plata unui împrumut luat de la bănci în luna martie a acestui an, pe doar 6 luni, în valoare de 3,4 miliarde de lei), din care 19 miliarde de lei către investitori din România – mare parte bănci. Pentru asta, conform spuselor ministrului Boloș, Finanțele au folosit din rezerva valutară (bufferul) la dispoziția Ministerului. Conform legislației naționale, Ministerul trebuie să aibă în buffer finanțare pentru 4 luni de cheltuieli.
În plus, acest deficit de lichiditate din bănci a fost exacerbat de intervenția Băncii Naționale a României (BNR), care, potrivit surselor Economedia, a vândut din rezerva valutară în ultima săptămână din noiembrie astfel încât cursul euro/leu să nu urce peste 5 lei. Presiunea pe deprecierea cursului a venit din piața de obligațiuni, mai precis din vânzările investitorilor străini ce și-au redus expunerea pe România după clasarea pe primul loc în turul întâi a alegerilor prezidențiale a candidatului independent pro-rus și anti-occidental Călin Georgescu.
Din moment ce BNR a vândut băncilor euro și a cumpărat de la ele lei, pentru a susține cursul, acest mic deficit de lei din bănci s-a accentuat. Apoi, miercurea trecută, din moment ce băncile aveau un ușor surplus de euro datorat intervențiilor BNR, Ministerul a împrumutat aproape 350 de milioane de euro de la bănci, prin două emisiuni: una de titluri de stat pe 24 de luni în valoare de 150 de milioane de euro (la care băncile au subscris 177,5 milioane de euro) și una de certificate de trezorerie cu maturitate de 12 luni în valoare de 198,3 milioane de euro (la care băncile au subscris 277,7 milioane de euro, aproape dublu față de prospect).
Anunțul de astăzi al liderilor politici pro-europeni privind formarea unei coaliții parlamentare din care vor fi excluse partidele suveraniste AUR, SOS și POT va începe să amelioreze din percepția de risc suveran, cu condiția unui angajament pentru continuarea implementării reformelor structurale și a scăderii deficitului bugetar. Indicii Bursei de Valori București (BVB) au revenit deja pe creștere astăzi, după probabila finalizare pe termen scurt a corecției (-17%) indicelui BET, în condițiile în care indicii se tranzacționau la debutul ședinței cu un declin de 3%.
Ultimul hop pentru continuarea calmarea volatilității din piețele financiare și revenirii apetitului de risc internațional pentru activele locale este turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică. BET era puternic supravândut conform mai multor indicatori specifici analizei tehnice, iar astăzi, într-un episod de vânzare în panică, a fost atins nivelul de 15.550 de puncte indicat în urmă cu o săptămână ca posibil nivel de bottom.
În ceea ce privește dobânzile de finanțare pentru România, acestea vor rămâne cel mai probabil cele mai mari din Europa cel puțin până la numirea Guvernului și anunțarea primelor măsuri credibile pentru reducerea deficitului bugetar.
- Amintim că anii 2025-2031 vor fi ani dificili din perspectiva redresării deficitului bugetar pentru România, în special din cauza nevoii de a echilibra într-un mod sustenabil bugetul statului după scăparea de sub control a cheltuielilor în anul electoral.
COMUNICATUL INTEGRAL AL MINISTERULUI DE FINANȚE:
“Declarația ministrului Marcel Boloș a avut în vedere necesarul de refinanțare al datoriei guvernamentale din lunile octombrie și noiembrie, de aproximativ 30 miliarde RON (aproximativ 6 miliarde EUR), din care aproximativ 22 miliarde RON pe piața internă.
Aceste refinanțări se susțin atât cu sursele împrumutate de pe piață internă (în principal licitațiile organizate pe piață interbancară și emisiunile pentru populație), cât și cu cele contractate de pe piața externă, precum și cu disponibilitățile existente în buffer-ul în valută deținut de către Ministerul Finanțelor la BNR.
Ministrul a subliniat că instabilitatea politică generează dificultăți în ceea ce privește strategia de împrumuturi pe piețele externe, pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar și a datoriei publice, întrucât nu poate fi definitivat bugetul pe anul 2025, ce va fi elaborat ținând cont de traiectoriile bugetare asumate de România prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu.
În aceeași perioadă (octombrie și noiembrie) au fost atrase aproximativ 25,7 miliarde RON (echivalent), dintre care aproximativ 1 miliard EUR au fost plasamente private și trageri din împrumuturile de la instituții financiare internaționale, sume care au întregit buffer-ul în valută, și aproximativ 21 miliarde RON împrumuturi contractate de pe piața interbancară internă, prin emisiuni de titluri de stat și emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul programelor Tezaur și Fidelis.
În momentul de față, Ministerul Finanțelor a acoperit suma de 227 miliarde RON (aproximativ 97%) din necesarul brut de finanțare revizuit pentru anul 2024, de 235 miliarde RON.
Așa cum este cunoscut, politica Ministerului Finanțelor este de nu comunica nivelul buffer-ului în valută, ținând cont de volumul intrărilor și ieșirilor care poate fi semnificativ pe perioade scurte de timp.
Cu toate acestea, in ceea ce privește nivelul buffer-ului, Ministerul Finanțelor are o politică aprobată intern care presupune menținerea unui nivel de până la 4 luni de finanțare brută. Acest nivel poate fluctua pe termen scurt, în funcție de intrările și ieșirile din buffer și ținând cont de momentul rambursării împrumuturilor scadente, cât și al contractării împrumuturilor”.