Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, a explicat, miercuri, câteva efecte imediate ale crizei politice în plan economic şi a afirmat că prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai oferă bani pentru acoperirea deficitelor temporare de Trezorerie. El a menţionat că este o perioadă incertă până la numirea noului guvern şi speră ca această criză să înceteze curând.
Ministrul Marcel Boloş a fost întrebat, miercuri, înaintea şedinţei de Guvern, care sunt efectele acestei crize politice.
”Prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilităţi băneşti, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem şi sigur e o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern ca să se stabilească şi să definitiveze politicile bugetare ale României şi sperăm ca această criză să înceteze cât de curând”, a explicat ministrul Finanţelor Publice, potrivit news.ro.
Potrivit acestuia, aceeaşi reacţie se înregistrează şi la Bursă: ”Reacţionează tot la fel. Dacă noi pe problema aceasta a titlurilor de stat şi a împrumuturilor pe care le facem întâmpinăm dificultăţi şi pe Bursă reacţiile sunt tot la fel. Sunt mai mult decât aşteptate pentru că trebuia să avem Guvernul stabil şi apoi tot ceea înseamnă bugetul aprobat şi tot ce avem ca proceduri bugetare”.
MInistrul Finanţelor a mai fost întrebat cum vede reacţia cursului leu-euro în această perioadă.
”În momentul de faţă am scos o cantitate destul de însemnată de monedă şi euro, şase miliarde de euro am scos din buffer, dar e o perioadă cum spuneam pe care trebuie să o trecem cu bine”, a mai afirmat ministrul Finanţelor Publice.
Potrivit unor surse, BNR a trebuit să intervină ca să țină cursul euro sub 5 lei, după alegerea în primul tur a pro-rusului Călin Georgescu, iar banca centrală a fost nevoită să vândă din rezerva valutară pentru a menține euro sub pragul psihologic de 5 lei, conform informațiilor obținute de Economedia.
- O creștere puternică a monedei euro și o devalorizare a leului ar afecta mulți români. De exemplu, românii care stau în chirie și plătesc în euro vor scoate mai mulți lei din buzunar pentru locuire. Românii care plătesc au credite în euro vor plăti mai mulți lei pe ratele bancare. Majoritatea românilor plătesc facturi – la cablu, la telefonie, la Netflix – în euro, așa că aceste servicii se vor scumpi, de facto. Românii care călătoresc în afară, atât pentru business, cât și în vacanță, și schimbă lei în euro vor plăti mai mult. La scară mai largă, dobânzile la împrumuturile pe care le plătește România vor crește substanțial, ceea ce va pune probleme statului să plătească salarii, pensii și să facă alte cheltuieli necesare, cum ar fi cele pentru construcția de autostrăzi.
BNR a anunțat, luni, că rezervele valutare au scăzut cu 1,7 miliarde de euro, la 61,174 miliarde euro, la finalul lunii noiembrie.
Surse consultate de Economedia arată că BNR a vândut din rezerva valutară în ultima săptămână din noiembrie, pentru ca cursul euro să nu urce peste 5 lei, un prag critic.
Pe 25 noiembrie, ziua de luni de după primul tur al alegerilor prezidențiale, cursul euro/leu a atins un maxim intraday de 5,0168, de unde a fost readus în culoarul de variație de către Banca Națională.