Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Băncile comerciale active pe piața din România au înregistrat la nivel cumulat un surplus de lichiditate de 26,9 miliarde de lei, în medie zilnică, în luna octombrie, o restrângere considerabilă de la 39,5 miliarde de lei în septembrie, potrivit datelor statistice publicate de către Banca Națională a României (BNR).
Acest așa-numit excedent de lichiditate este plasat zilnic de băncile comerciale la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Deci, în luna octombrie, băncile au plasat la BNR, în medie, 26,9 miliarde de lei, la o rată medie de dobândă de 5,50%.
Acesta este cel mai mic surplus de lichiditate din bănci și economie din octombrie 2023. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în ianuarie, de 60,7 miliarde de lei. Scăderea este explicată de cererea crescută de credite din partea clienților băncilor, inclusiv statul. Privind înspre ultimii ani, cantitatea de lei din bănci rămâne încă peste valorile obișnuite.
Acest exces de lichiditate este administrat extrem de atent de bănci și de către BNR în condițiile în care prin el se asigură mare parte din finanțarea internă a deficitului bugetar. Băncile sunt actorii principali când vine vorba de finanțarea găurii din bugetul de stat: sistemul bancar are o pondere de aproape 43% în totalul titlurilor de datorie (lei+euro) emise de Guvern pe piața internă, un nivel foarte ridicat.
- Necesarul de finanțare pentru acoperirea tuturor plăților antamate prin bugetul de stat a tot crescut în ultimii ani și va crește și mai mult în următorii ani. După primele 10 luni din acest an, împrumuturile Guvernului erau deja la o sumă record. Mai mult, Guvernul nu a terminat pe anul acesta, din moment ce deficitul bugetar va bate spre 8% din PIB.
În plus, din acest exces de lichiditate se finanțează economia reală, adică agenții economici și persoanele fizice. Pe partea creditării gospodăriilor, creditele de consum sprijină puternic comerțul și activitatea de business. Soldul creditelor de consum acordate gospodăriilor s-a majorat cu 10,47 miliarde de lei în ultimul an (septembrie 2024 vs. septembrie 2023), la un total de 78,4 miliarde de lei și cu o rată de creștere anuală de 2 cifre, respectiv de 15%.
Doar în septembrie soldul creditelor de consum acordate gospodăriilor s-a majorat cu 1 miliard de lei, după un plus de 1,3 miliarde în august și 1,9 miliarde de lei în luna iulie. În același timp, în ritm an/an, creditarea pentru locuințe a generat o dinamică nominală mai modestă.
Acest excedent enorm de lichiditate a permis scăderea dobânzilor în final de an 2023 și început de an 2024, inclusiv pentru creditele de consum. Asta a produs un boom al finanțărilor noi pentru consum, care s-au ridicat la peste 30 de miliarde de lei în primele 8 luni din an.
Dobânzile medii anuale efective (DAE) la creditele de consum noi în lei au crescut însă ușor în ultimele luni, de la 10,2% în iulie la 11,1% în septembrie. La început de 2024, dobânzile la creditele noi de consum erau la 13%.
Pe acest fundal, cifra de afaceri a companiilor din comerțul cu amănuntul înregistra în septembrie 2024 o creștere de peste 10% față de septembrie 2023. Mărfurile nealimentare înregistrează cel mai mare boom, cu un plus de 19% față de septembrie 2023 pentru cifra de afaceri a companiilor de pe acest segment. Acest boom al finanțărilor și al consumului este sprijinit de creșterea venitului disponibil al gospodăriilor.
De cât de bine merge consumul depinde și dinamica veniturilor bugetare și practic nivelul la care se încheie deficitul bugetar în acest an electoral special, cu toate rundele de alegeri.
Guvernul va face plăți în contul datoriei în valoare de 21,9 miliarde de lei, în final de noiembrie, a doua lună ca plăți din întreg anul. În octombrie a plătit 17 miliarde de lei
Prin împrumuturile regulate pe care le face Guvernul de la bănci, administrația retrage lichiditate din piață. În același timp, când Guvernul face plăți de principal sau dobânzi asociate datoriei publice, administrația injectează lichiditate în piață.
Acest surplus de lichiditate ar urma să se reumfle puternic luna aceasta, grație unor plăți ale Guvernului către investitori din piața internă în valoare de 20,7 miliarde de lei.
Vorbim în mare parte despre plata unor împrumuturi luate în perioada de pandemie (2020-2021), dar aici este inclusă și plata unui împrumut luat de la bănci în luna martie a acestui an, pe doar 6 luni, în valoare de 3,4 miliarde de lei, la o dobândă de puțin peste 6%.
Noiembrie este per total a doua cea mai importantă lună din acest an din punctul de vedere al dimensiunii plăților guvernamentale în contul serviciului datoriei publice, după aprilie, când Guvernul a făcut plăți către finanțatori de 28,9 miliarde de lei. Pe întreg anul, Guvernul va fi plătit la final de 2024 aproape 96 de miliarde de lei în contul serviciului datoriei publice.
În 2025, suma rambursată va crește la 101,7 miliarde de lei, conform proiecțiilor Ministerului Finanțelor. Această sumă va crește însă pe parcursul anului următor pe măsură ce vor fi realizate noi împrumuturi prin instrumente de datorie pe termen scurt, cu scadență în 6, 7 sau 8 luni.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, declara în octombrie că un risc pe care îl prezintă acest exces de lichiditate este deprecierea cursului.
„Avem deficite bugetare foarte mari – deci statul trebuie să se împrumute pentru că în momentul în care ai programat un deficit mari și nu găsești resursele financiare, iar eu am trăit în anii ‘90 acest lucru, consecința ar fi criză economică, criză financiară, criză politică și socială. (…) Noi am lăsat lichiditate în piață pentru a rezolva parțial (orice) probleme de finanțare ale statului, fără să afectăm capacitatea de finanțare a economiei reale. Surplusul de lichiditate pe care îl vedeți l-am controlat, îl luăm în fiecare zi, îl absorbim la Banca Națională, nu băltește cum s-ar spune. Nu îl sterilizăm pe termen mai îndelungat, ci în fiecare zi, cu costurile de rigoare și mai ales suntem atenți ca el să nu genereze inflație. Cum ar putea să genereze inflație, în cazul nostru: prin deprecierea cursului. Iar acesta este unul din obiectivele pe care, indirect, BNR l-a urmărit, să nu se deprecieze cursul. Nu este deloc ușor, să ai 30-40 de miliarde de lei exces de lichiditate și el să nu deprecieze cursul. Dar până acum ne-a reușit”, a afirmat Isărescu în audierile din Parlament din 1 octombrie.
Acest surplus de lichiditate va trebui menținut la niveluri ridicate atâta timp cât deficitul bugetar al României nu va fi corectat rapid.
De menționat că acest surplus de lichiditate se umflă și datorită împrumuturilor externe pe care le face Guvernul, care la un moment trebuie schimbate din valută în lei. Aceste tranzacții le face Banca Națională cu băncile. Doar în acest an Guvernul a împrumutat din piețele externe 12,2 miliarde de euro, 6,15 miliarde de dolari și 33 miliarde de yeni japonezi (225 milioane de dolari), valută care se transformă ulterior în masa monetară.