GRAFIC Perspective sumbre: Economia României ar putea crește cu doar 1% în acest an. Cercetători: „Ascensiunea extremismului reprezintă o povară grea pentru economia țării”

Scădere serioasă în așteptările economiștilor: PIB-ul României ar urma să crească cu doar 1% în acest an, arată cele mai recente estimări transmise pentru Economedia de cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Perspectivele anunțate la începutul anului arătau pentru 2024 o majorare cu 3%, dar previziunile din septembrie scăzuseră deja la 1,8%. Perspectivele economice se mai înrăutățesc o dată, după cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică privind evoluția economiei din acest an, dar și în contextul rezultatelor alegerilor din țară și a ascensiunii unor partide extremiste și cu discurs anti-european. Mai mult: necesitatea urgentă de reducere a deficitului bugetar al României nu va permite o accelerare semnificativă a creșterii economice nici în 2025.

Pe baza datelor statistice provizorii publicate de Institutul Național de Statistcă pentru al 3-lea trimestru al anului curent, date sub așteptările analiștilor, echipa RoEM a revizuit încă o dată în scădere prognoza privind creșterea PIB-ului României în 2024. Amintim că, potrivit cifrelor din noiembrie ale INS, economia României a stagnat în trimestrul al III-lea al anului.

„Astfel, față de așteptările optimiste de la începutul anului care indicau o creștere de 3%, respectiv față de previziunea actualizată de 1,8% în luna septembrie, modelul nostru de previziune (incluzând datele statistice apărute recent) arată că o creștere economică în jur de 1% este un scenariu mult mai realist”, transmit reprezentanții echipei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

De ce scade prognoza privind creșterea economică?

Datele arată că oferta din sectorul privat nu a reușit să țină pasul cu creșterea consumului intern.

„Chiar dacă anul 2024 a adus o creștere a veniturilor reale ale gospodăriilor, economia țării a performat mult sub așteptările inițiale. În acest an, am fost martori la mai multe decizii guvernamentale importante, precum creșterea salariului minim pe economie, creșterea semnificativă a salariilor în sectorul bugetar în an electoral, creșterea pensiilor, împreună cu scăderea moderată a inflației, care au condus la o creștere dinamică a veniturilor reale ale populației din România. Astfel, consumul intern a devenit din nou principalul motor al economiei autohtone”, explică Bálint Csaba, cercetător RoEM, membru al Consiliului de Administratie BNR.

Oferta din sectorul privat însă nu a reușit să țină pasul cu această creștere a consumului intern, iar asta a dus la o creștere vizibilă a importurilor. „Importul produselor industriale sau al alimentelor a avut un trend puternic ascendent în acest an, o tendință similară fiind vizibilă și în cazul importurilor serviciilor, precum serviciile turistice (consumatorii au preferat, de exemplu, sejururile în străinătate în loc de turismul autohton). Paralel cu această dinamizare a importurilor, cererea externă a rămas din păcate modestă. Problemele din sectorul industrial, în special în Germania și în economia Zonei Euro, au avut ca rezultat o creștere mult mai moderată a exporturilor decât cea în cazul importurilor. Astfel, exportul net negativ a tăiat mult din creșterea economică a acestui an, efect vizibil în special în trimestrul 2 al anului curent”, a completat specialistul.

Economiștii subliniază că un alt factor important care a contribuit creșterea economică sub așteptări a fost încetinirea relativ accentuată a investițiilor. Investițiile finanțate din bugetul de stat, respectiv din fondurile europene au reușit totuși să mențină investițiile în sfera pozitivă, chiar dacă investițiile în locuințe au scăzut.

Un alt aspect menționat este legat de sectorul IT. „Sectorul „superstar” al economiei românești din ultimii ani a avut de îndurat presiuni importante în 2024, având astfel o contribuție mai modestă la creșterea economică din 2024. Pe de o parte, tendințele globale ale sectorului legate de reducerea personalului și accentuarea investițiilor în tehnologie în loc de resurse umane au fost resimțite și de IT-ul din România, sector strâns integrat în rețele globale. Pe de altă parte, programatorii din România nu mai reprezintă o alternativă atât de ieftină în comparație internațională, ceea ce a adăugat un plus de presiune asupra pieței forței de muncă din acest sector”, arată analiza RoEM.

Cum va arăta economia României în 2025 și după? Economiști: Incertitudinile politice își pun amprenta pe creșterea economică

„În contextul actual, analiștii economici actualizează mai lent prognozele lor pentru anul 2024: majoritatea se așteaptă la o creștere a PIB-ului de 1,7%, ceea ce considerăm că este prea optimist. În 2025 economia României ar putea beneficia de o accelerare modestă a creșterii PIB-ului, dar consensul actual al pieței de creștere de 2,8% este la fel de optimist. Conform estimărilor noastre, limita inferioară a așteptărilor actuale ale analiștilor de +1,5% pare un scenariu mult mai realist. Prognoza noastră mai pesimistă are la baza ei atât factori externi, cât și interni”, spun cercetătorii Romanian Economic Monitor.

Aceștia subliniază că, pe plan extern, incertitudinile economice sunt destul de ridicate: chiar dacă majoritatea analiștilor se așteaptă la o continuare a revenirii zonei euro (conform consensului pieței, putem să ne așteptăm la o creștere modestă a industriei din această zonă), tensiunile geopolitice, inclusiv conflictele și protecționismul în comerțul internațional, pot dezechilibra ușor acest proces.

Cercetătorii menționează însă printre factorii de risc și situația politică internă, cu efecte în economie.

„Pe plan intern, incertitudinile politice amplificate de rezultatele neașteptate din primul tur al alegerilor prezidențiale, respectiv ascensiunea extremismului atât în cadrul alegerilor prezidențiale, cât și în cadrul celor parlamentare reprezintă o povară grea pentru economia țării. În acest scenariu, măsurile de corecție a deficitului bugetar devin și mai imprevizibile, ceea ce contribuie semnificativ la creșterea riscurilor economice, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru întreaga populație a țării”, menționează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică.

Scenariile posibile pentru anul viitor includ o creștere a impozitelor pe venit, majorarea TVA-ului sau orice combinație a acestor măsuri. „În situația de față, din păcate, aceste măsuri par inevitabile: dacă viitorul guvern nu va implementa măsuri cât de cât credibile pentru reducerea deficitului bugetar, finanțarea acestuia va deveni extrem de dificilă, iar costurile acesteia vor afecta negativ atât companiile, cât și gospodăriile din România. Nu putem decât să sperăm că aceste măsuri vor fi implementate gradual și inteligent, fără decizii bruște care să afecteze major actorii din economie, măsuri care să conducă la o reducere treptată a deficitului bugetar în următorii ani la un nivel mai sustenabil pe termen lung”, completează Szász.

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, care l-au dat pe pro-rusul, legionarul și antisemitul Călin Georgescu pe primul loc, au dus deja la efecte în economie. Piețele au reacționat chiar din a doua zi de după alegeri: bursa românească a închis ziua „pe roșu”, iar România a ajuns la cele mai mari dobânzi de împrumut din Europa. Contextul politic turbulent a pus presiune deja și pe cursul valutar. Banca Națională a României (BNR) a fost nevoită să vândă din rezerva valutară pentru a menține euro sub pragul psihologic de 5 lei, conform informațiilor obținute de Economedia.

De altfel, în aceste zile au venit din partea mediului de afaceri reacții fără precedent, pentru a susține direcția pro-europeană a României.

Despre contextul politic și riscurile economice, vezi și:

Viitorul României este în Europa. Cei care consideră apartenența la UE o povară ar trebui să-și imagineze cum ar fi să lâncezim la confluența dintre Rusia și Europa, să fim ca Ucraina și Belarus

și

Miza votului la parlamentare: supraviețuirea economiei. Ultima săptămână ne-a costat aproape un miliard de euro

Scăderea inflației, cu riscuri majore pe termen scurt

Cercetătorii de la Romanian Economic Monitor estimează că inflația va continue evoluția pe un trend descendent, spre ținta băncii centrale, ceea ce va conduce și la o scădere a dobânzilor creditelor.

“Reducerea treptată a deficitului bugetar, respectiv slăbirea cererii interne vor conduce cel mai probabil la o scădere moderată a inflației, riscurile continuării acestui trend descendent sunt însă ridicate, mai ales pe termen scurt. Măsurile de corecție bugetară pot afecta în mod total diferit rata inflației. De exemplu, creșterea impozitelor pe venit poate contribui la scăderea inflației (prin reducerea cererii și a consumului intern), dar o potențială majorare a TVA-ului poate aduce o creștere aproape instantă a inflației. Cu toate acestea, pe termen mediu, ne așteptăm ca inflația din România să continue pe un trend descendent spre ținta băncii centrale, ceea ce va conduce și la o scădere a dobânzilor creditelor”, transmit economiștii.

România a avut în luna octombrie cea mai ridicată rată a inflației din UE. Astfel, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,3% în octombrie 2024, în creștere de la 2,1% în septembrie, iar cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,0%), Belgia și Estonia (ambele 4,5%).

“Campioni” în UE la deficit bugetar

Cercetătorii subliniază că anul acesta România va înregistra foarte probabil cel mai mare deficit al bugetului statului din întreaga UE. De altfel, în ultimii 6 ani, România a acumulat în fiecare an un deficit bugetar semnificativ, depășind de fiecare dată pragul de 3% a deficitului bugetar excesiv definit de Comisia Europeană. “Gestionarea acestui deficit major va necesita eforturi importante nu numai în 2025, dar și în anii următori, desigur în ipoteza în care nu va fi nevoie de o corecție majoră și bruscă imediat în anul 2025. Scenariul cel mai optimist include o corecție bugetară graduală, implementată pe o perioadă de mai mulți ani. Procesul depinde desigur într-o mare măsură și de revenirea economiei UE, însă rezolvarea problemelor structurale ale economiei europene va necesita de asemenea mai mulți ani. Astfel, pe un orizont de timp de 2-3 ani, creșterea economiei României va rămâne foarte probabil sub media obișnuită de 3-4%”, conchid reprezentanții Romanian Economic Monitor.

Menționăm că anul trecut România a fost una dintre țările cu  cele mai mari deficite din UE, clasamentul arătând în felul următor: Italia (-7,2%), Ungaria (-6,7%) și România (-6,5%). Detalii AICI

Comisia Europeană și-a redus deja estimările pentru România și prognozează o creștere economică de doar 1,4% în acest an

Comisia Europeană se așteaptă ca majorarea PIB-ului real să încetinească semnificativ în 2024, la 1,4%, arată prognoza de toamnă a instituției, publicată luna trecută. Cele mai recente date arată că deficitul public general al României va atinge 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 și cu peste un punct peste ținta asumată de guvern. Datele sunt mai proaste decât se preconiza anterior: în luna mai, Comisia Europeană estima că economia României va crește cu 3,3%, iar că deficitul va ajunge la 6,9% în acest an.  CE subliniază că deficitul mai mare decât cel preconizat reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor.