Cristian Pantazi
Alegerile parlamentare sunt cruciale pentru păstrarea economiei pe linia de plutire. România decontează deja cu un miliard de euro votul de la turul 1 al prezidențialelor și puciul dat de CCR – cu atât au crescut dobânzile plătite de stat. Majoritatea parlamentară rezultată din alegeri va avea una dintre cele mai dure sarcini din ultimul deceniu: să facă reformele necesare pentru a evita o criză economică și a restabili credibilitatea României în relațiile cu partenerii instituționali și piețele financiare. Guvernarea Ciolacu – Ciucă a lăsat economia într-un punct critic, cu un deficit bugetar ce tinde spre 9% și cheltuieli ale statului nesustenabile. Dar se poate mult mai rău.
Primul mare risc e legat de finanțarea deficitului bugetar. Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern. Pe lângă acest deficit, Guvernul se mai împrumută pentru a plăti datoria ce ajunge la scadență într-un an.
Piețele financiare, cele care împrumută guvernul, dau deja semne de nervozitate din cauza rezultatului din turul 1 al alegerilor prezidențiale și al incertitudinii provocate de puciul electoral în desfășurare al CCR, care a decis renumărarea voturilor și a amânat validarea prezidențialelor. Temerea majoră e că România ar putea avea un executiv anti-european, populist, care să respingă reformele necesare însănătoșirii finanțelor publice.
Ce înseamnă această nervozitate? Costurile de împrumut ale României au crescut deja la cel mai mare nivel din aprilie 2023, după cum arată o știre Bloomberg, cu aproximativ jumătate de punct procentual. La o datorie publică de peste 50% din produsul intern brut (PIB) această creștere înseamnă un miliard de euro costuri suplimentare.
Atenție, vorbim de dobânzi deja împovărătoare pentru buget. O analiză Economedia din noiembrie arată că împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu a ajuns cu împrumuturile la 213 miliarde de lei (42,8 miliarde de euro), în primele 10 luni din acest an, după ce în octombrie a făcut împrumuturi de 13,8 miliarde de lei.
De altfel, România a ajuns să cheltuie pe dobânzile la împrumuturi cât pe subvenții, compensarea facturilor, bursele elevilor și susținerea cultelor religioase la un loc: aproape 22 de miliarde de lei în doar șapte luni, după cum arată o altă analiză Economedia.
O eventuală majoritate parlamentară anti-reformistă și anti-europeană sau scenariul bulgăresc (fărâmițarea extremă care ar face extrem de dificilă crearea unei majorități guvernamentale) sunt cele două scenarii care ar face ca piețele financiare să crească rapid dobânzile la care se împrumută România pentru a-și acoperi deficitul bugetar.
Al doilea risc, legat de primul, e probabilitatea ca agențiile de rating să scadă ratingul României. Dacă România va avea un parlament ultra-fărâmițat sau o majoritate parlamentară anti-reformistă, e extrem de probabilă o scădere a ratingului, ceea ce duce automat la creșterea dobânzilor la care se împrumută România. Ce înseamnă ratingul de țară? Un indicator al încrederii în guvernul respectivei țări, indicator pe care finanțatorii datoriei sunt obligați să îl ia în calcul când cumpără obligațiuni (datorie).
Al treilea mare risc este legat de reformele esențiale pentru scăderea deficitului bugetar. România s-a băgat singură cu capul în ghilotină după dezmățul electoral din ultimii doi ani, când guvernele conduse de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au crescut nesustenabil cheltuielile statului cu creșteri de salarii la bugetari, creșteri de pensii, umflarea aparatului bugetar, bani dați fără discernământ către baronii locali pentru voturi.
Viitorul guvern trebuie să facă reforme fiscale și administrative pentru a scădea acest dificil. România și-a asumat reformele în fața Comisiei Europene. Dacă nu face reformele, există riscul real ca fondurile europene de coeziune să fie suspendate parțial. În plus, PNRR e deja blocat din cauza lipsei reformelor.
Or, fără fondurile europene, economia României se sufocă rapid. Pur și simplu nu are cu ce să înlocuiască acești bani. Dacă nu credeți, uitați-vă la Ungaria. Cu o parte din banii europeni blocați, economia lui Viktor Orban se scufundă rapid, au ajuns cetățenii maghiari să se angajeze în România, în Slovacia, au ajuns să cumpere carburanți și mâncare din țările vecine. O catastrofă economică provocată chiar de guvernul de la Budapesta.
Printre măsurile care trebuie luate rapid se numără și amânarea indexării pensiilor cu rata inflației de la 1 ianuarie 2025. Ar fi o creștere de 12%, o povară pe care bugetul anului viitor nu o poate duce decât dacă taie masiv din alte cheltuieli. E elefantul din cameră despre care nu a vorbit nici un candidat și nici un partid pentru că un astfel de anunț ar avea costuri electorale imense. Dar toată clasa politică știe că amânarea acestei creșteri e aproape inevitabilă. Dacă însă CCR va prelungi criza politică și nu va fi timp pentru această amânare, sau dacă viitorul guvern sau parlament NU va lua decizia, reacția partenerilor României va fi rapidă.
Al patrulea risc e legat de investiții. Nici un investitor – român sau străin – nu își va risca banii într-o țară condusă de un președinte și/sau un guvern ostil occidentului. Deja știu despre investiții puse în așteptare din cauza rezultatului din turul 1 al prezidențialelor. Nimeni nu vrea să-și riște banii într-o țară cu un președinte care promite taxă universală de 2% pe cifra de afaceri a companiilor și care vrea ieșirea din NATO. Punct.
Cea mai bună dovadă e evoluția Bursei de la București. Capitalizarea pieței s-a micșorat cu 10 miliarde lei într-o singură săptămână.
Toate riscurile de mai sus nu sunt despre stat, guvern, țară. Sunt despre banii oamenilor, fie ei angajați sau angajatori.
