Economia românească va crește cu 3,3% în 2024, arată Comisia Europeană în cel mai recent raport, care revizuiește în creștere prognoza de creștere economică pentru România de la 2,9% în raportul anterior și de la 3,1% prognoza din toamnă.
Instituția europeană estimează că România va încheia anul cu un deficit bugetar de 6,9% din Produsul Intern Brut, în creștere față de anul trecut, când a fost de 6,6%. De asemenea, Comisia estimează că acesta va continua să urce în 2025, la 7%. Instituția arată că creșterea rapidă a cheltuielilor publice curente va fi principalul factor care va determina creșterea deficitului. Comisia mai preconizează că salariile din sectorul public vor înregistra o creștere puternică, cu o rată de două cifre în 2024, înainte de a încetini semnificativ în 2025. Ele reflectă creșterile discreționare recente în domeniul educației și al sănătății, precum și în sectorul comenzilor și în cel al apărării. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va începe să aibă costuri încă din 2024.
Premierul Marcel Ciolacu declara marți seară la Digi24 că România va închide anul 2024 cu un deficit bugetar în jur de 5% din Produsul Intern Brut, dar că va avea un nou acord cu UE pentru reducerea deficitului sub ținta de 3% din PIB, iar discuția se poartă în jurul unei reduceri în interval de 5 sau de 7 ani.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Comisia a revizuit ușor în creștere și prognoza pentru inflație în 2024, la 5,9%, de la 5,8% în prognoza anterioară.
Instituția estimează că datoria publică se va menține în acest an peste pragul critic de 50% din Produsul Intern Brut, respectiv că va ajunge la 50,9% în 2024 și urcă și mai puternic, la 53,9% în 2025.
Comisia subliniază că incertitudinea privind calea și compoziția măsurilor de consolidare fiscală ar putea afecta încrederea mediului de afaceri și investițiile private.
Raportul Comisiei pentru România, pe larg:
Cererea internă puternică împinge în sus creșterea economică. Activitatea economică și-a revenit la începutul anului 2024, după o creștere relativ atenuată a PIB-ului real de 2,1% în 2023. Consumul privat s-a redresat puternic datorită creșterilor pensiilor și salariilor din sectorul public. Comenzile noi din industria prelucrătoare se redresează, iar sentimentul mediului de afaceri rămâne favorabil. Pentru întregul an 2024, inflația mai scăzută, creșterea veniturilor reale disponibile și relaxarea condițiilor financiare vor sprijini în continuare consumul privat. Consumul public rămâne puternic, iar investițiile finanțate de UE în infrastructura publică ar trebui să continue într-un ritm alert. Cu toate acestea, construcțiile rezidențiale rămân deprimate, iar creșterea formării brute de capital fix ar trebui să încetinească semnificativ față de nivelurile din 2023. Perspectivele slabe de creștere în cazul principalilor parteneri comerciali ai UE cântăresc asupra exporturilor, în timp ce importurile se accelerează, ceea ce duce la o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului și la o ușoară adâncire a deficitului de cont curent. În ansamblu, se preconizează o accelerare a creșterii PIB-ului real la 3,3% în 2024.
Continuarea preconizată a relaxării condițiilor monetare și de finanțare în 2025 ar trebui să sprijine consumul privat, în pofida încetinirii creșterii veniturilor reale disponibile. În același timp, incertitudinea privind calea și compoziția măsurilor de consolidare fiscală ar putea afecta încrederea mediului de afaceri și investițiile private. În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va crește cu aproximativ 3,1%. O cerere internă mai atenuată și o reluare a exporturilor ar trebui să reducă contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB și deficitul de cont curent sub 7% din PIB.
Creșterile salariale ridicate continuă și în 2024. Piața forței de muncă rămâne tensionată, dar ocuparea forței de muncă a scăzut în 2023, iar tensiunile sunt în curs de atenuare. În acest an și anul viitor, creșterea ocupării forței de muncă va deveni pozitivă, în timp ce rata șomajului ar urma să scadă marginal până la aproximativ 5,5%. Se preconizează că salariile nominale vor decelera în sectorul privat, cu excepția unor noi creșteri ridicate ale salariului minim. Se preconizează că salariile din sectorul public vor înregistra o creștere puternică, cu o rată de două cifre în 2024, înainte de a încetini semnificativ în 2025.
Dezinflație prelungită. După o revenire a inflației la începutul anului 2024, ca urmare a majorării unor impozite indirecte, se preconizează că tendința de dezinflație se va relua în 2024 și 2025, dar pe o traiectorie ușor mai ridicată. Creșterile semnificative ale salariilor și pensiilor exercită presiuni în sensul creșterii prețurilor și mențin inflația de bază, deja lipicioasă, la niveluri cu mult peste inflația globală. Se preconizează că inflația medie IAPC va scădea de la 9,7% în 2023 la 5,9% în 2024 și la 4% în 2025, dar riscurile sunt înclinate către o reducere mai treptată.
Se preconizează că deficitul public va rămâne ridicat pe parcursul orizontului de prognoză. Deficitul public general al României a ajuns la 6,6% din PIB în 2023, în creștere de la 6,3% în 2022, deoarece cheltuielile publice au continuat să crească într-un ritm rapid.
În 2024, se preconizează că deficitul va crește la 6,9% din PIB. La fel ca în 2023, se preconizează că creșterea rapidă a cheltuielilor publice curente va fi principalul factor care va determina creșterea deficitului. Se preconizează că salariile din sectorul public vor înregistra o accelerare puternică în acest an, reflectând creșterile discreționare recente în domeniul educației și al sănătății, precum și în sectorul comenzilor și în cel al apărării. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va începe să aibă costuri încă din 2024. Se preconizează că investițiile publice ca pondere în PIB vor rămâne în general stabile la nivelul ridicat atins în 2023, datorită creșterii rapide a cheltuielilor de capital la nivel local și a utilizării fondurilor RRF. Se preconizează că creșterea veniturilor publice va depăși creșterea PIB-ului nominal, reflectând o compoziție de creștere „bogată în impozite”, eforturile de îmbunătățire a colectării impozitelor prin digitalizarea sistemului fiscal și impactul măsurilor de creștere a veniturilor adoptate în toamna anului 2023, care vor spori veniturile publice cu aproximativ 1% din PIB.
În 2025, se preconizează că deficitul va rămâne stabil la 7% din PIB, pe baza unor politici neschimbate. Se preconizează că costurile pe termen scurt ale reformei sistemului de pensii vor contribui la creșterea deficitului. Cu toate acestea, este probabilă o oarecare moderare a cheltuielilor de capital, iar creșterea cheltuielilor curente, cu excepția pensiilor, ar trebui să încetinească. Previziunile privind deficitul pentru 2025 nu includ veniturile suplimentare potențiale care decurg din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și din reforma fiscală generală, care fac parte din PNRR, dar care nu sunt încă specificate suficient de detaliat.
Se preconizează că datoria publică generală va crește la aproximativ 51% din PIB în 2024 și la 54% în 2025. Riscurile privind perspectivele bugetare sunt înclinate către deficite mai mari, în special în 2024, când cheltuielile suplimentare preelectorale ar putea crește și mai mult cheltuielile.