BREAKING Comisia Europeană estimează că economia României va crește mai încet, cu 2,9% în 2024

grafic crestere dreamstime

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, la 2,9% în 2024, arată cea mai recentă prognoză, revizuită de la prognoza anterioară de 3,1%, lansată în toamnă. Inflația va scădea la 5,8 în acest an, revizuită ușor în scădere față de prognoza anterioară.

Comisia estimează că în 2023 creșterea economică a României a încetinit la 1,8%, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de previziunile din toamnă. Inflația ridicată și creșterea anemică a creditului privat au constrâns cererea internă în 2023, în timp ce cererea externă a fost slabă. O creștere puternică a formării brute de capital fix, stimulată de investițiile în infrastructura publică finanțate de UE, a compensat încetinirea consumului privat și scăderea stocurilor, în timp ce contribuția negativă a exporturilor nete la creștere s-a atenuat. O piață a forței de muncă rezistentă și două majorări ale salariului minim au atenuat decelerarea veniturilor reale disponibile. După un al treilea trimestru slab, indicatorii pe termen scurt sugerează că economia a recăpătat un oarecare impuls în ultimele luni ale anului 2023, pe fondul vânzărilor cu amănuntul, al serviciilor și al construcțiilor robuste.

Această redresare și ușoarele îmbunătățiri ale unor indicatori de încredere privind perspectivele sunt de bun augur pentru activitatea economică în 2024. Susținut de perspectivele unei creșteri mai puternice a creditului privat și de majorarea continuă a veniturilor reale disponibile, PIB-ul real ar urma să crească cu 2,9% în 2024, ușor mai puțin decât se preconiza în toamnă. În timp ce consumul privat ar urma să se accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară ar urma să rămână restrictivă în 2024 și să se relaxeze doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se vor diminua. Această relaxare a condițiilor monetare și financiare, însoțită de o cerere externă mai puternică, ar trebui să conducă la o creștere reală a PIB-ului de 3,2% în 2025, de asemenea ușor sub previziunile din toamna anului 2023.

Analize Economedia

Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1
investitii bani
Nokian+Tyres+Romania+factory+1st+tire+02
Elena Deacu

Inflația IAPC a încetinit la 7% în luna decembrie a anului trecut, ceea ce a dus inflația globală în 2023 la 9,7%, de la 12% în 2022. Relaxarea inflației poate fi atribuită unei încetiniri semnificative a creșterii creditării private pe fondul unor condiții monetare stricte, precum și scăderii prețurilor la energie și alimente. Inflația, cu excepția energiei și a alimentelor, a scăzut mai puțin și a rămas peste inflația globală la sfârșitul anului 2023, cu o creștere puternică a prețurilor la servicii și la prețurile produselor nealimentare. Cu excepția unei scurte pauze la începutul anului 2024, ca urmare a unor majorări ale impozitelor indirecte, prețurile ar urma să decelereze în continuare pe parcursul orizontului de prognoză. Se preconizează că inflația medie anuală IAPC se va situa la 5,8% în 2024, înainte de a încetini la 3,6% în 2025, în linii mari neschimbată față de toamnă. Cu toate acestea, riscurile sunt înclinate către un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile continuă să crească rapid.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: