Ţările în curs de dezvoltare au tras un semnal de alarmă faţă de planurile care vizează restructurarea Băncii Mondiale, după plecarea lui David Malpass, într-un mod care ar pune în pericol ratingul de tip AAA de care beneficiază instituţia financiară internaţională, informează un articol publicat în Financial Times, citat de Agerpres.
Este de așteptat ca demisia surprinzătoare a directorului general David Malpass, anunţată săptămâna trecută, să urgenteze planurile de reformă promovate de secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, care sunt destinate să facă din Banca Mondială o instituţie mai eficientă în a ajuta ţările sărace să combată schimbările climatice.
Acţionarii şi economiştii sunt de părere că Banca Mondială ar putea oferi mai multă finanţare pentru combaterea schimbărilor climatice prin extinderea bilanţului său şi asumarea unor riscuri mai mari. Însă, ţările în curs de dezvoltare au tras un semnal de alarmă faţă de aceste planuri care în opinia lor ar pune în pericol ratingul de tip AAA atribuit Băncii Mondiale şi deci ar duce la o majorare a costurilor de finanţare.
Recent, grupul ţărilor în curs de dezvoltare (G11) a distribuit un document, consultat de Financial Times, în care susţine că este important să fie “evitate măsurile care ar putea să nu fie apreciate într-o lumină pozitivă de agenţiile de rating”.
Ratingul de top al Băncii Mondiale este “necesar pentru a putea să strângă fonduri la costuri care să îi permită să acorde credite sub dobânzile de pe piaţă. Aceasta este ideea de bază care stă în spatele conceptului de bancă multilaterală de dezvoltare”, se arată în documentul semnat de ţări precum Brazilia, Argentina, Chile şi Peru din America de Sud, dar şi de Pakistan, Iran, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Qatar, India, Indonezia, Singapore, Vietnam, China, Arabia Saudită şi Rusia, plus Egipt şi mai multe state africane.
În mod tradiţional, Banca Mondială a semnalat cât de important este să deţină un rating AAA din partea celor trei mai agenţii de evaluare, ceea ce permite debitorilor săi să profite de faptul că instituţia este capabilă să se finanţeze la costuri reduse de pe pieţele de obligaţiuni.
Însă o analiză comandată anul trecut de G20 arată că băncile multilaterale de dezvoltare din întreaga lume, inclusiv Banca Mondială, ar putea să îşi majoreze capacitatea de creditare “cu câteva sute de miliarde de euro pe termen mediu” via reforme precum redefinirea atitudinii faţă de risc, păstrându-şi însă ratingurile actuale.
Principala divizie de creditare a Băncii Mondiale, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a aprobat împrumuturi în valoare de aproximativ 33 de miliarde de dolari în exerciţiul financiar care s-a încheiat în luna iunie 2022.
Băncile multilaterale de dezvoltare “gestionează un nivel al apetitului de risc care în mod efectiv poate fi chiar mai mic decât cel reprezentat de un rating de tip AAA”, se arată în analiza comandată de G20, ceea ce înseamnă că ar putea să îşi asume mai multe riscuri fără a fi retrogradate de agenţiile de evaluare.
Însă modificările aduse bilanţului Băncii Mondiale trebuie aprobate de acţionari, iar SUA sunt cel mai mare acţionar.
Există unele “diferenţe” între acţionari cu privire la “necesitatea menţinerii sau nu a unui rating AAA”, a declarat un oficial guvernamental citat de Financial Times.
“Nu vrem să punem în pericol ratingul AAA atribuit Băncii Mondiale”, a declarat un înalt oficial din cadrul Ministerului german al Dezvoltării, adăugând că instituţia ar trebui în schimb să fie mai inteligentă cu privire la modul cum utilizează fondurile actuale.
Este probabil ca această dezbatere să se regăsească şi pe agenda discuţiilor la următoarele reuniuni ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional din luna aprilie.
Agenţia de rating S&P a avertizat încă de anul trecut că ar putea coborî ratingul atribuit Băncii Mondiale dacă “echipa managerială, în contradicţie cu aşteptările noastre, va adopta politici financiare mai agresive”.