Studiu: Sistemul de impozitare a mașinilor trebuie actualizat pentru eliminarea celor poluante/ Taxarea, în funcție de valoarea mașinii, de norma de poluare sau de emisii

Sistemul actual de impozitare a mașinilor în România trebuie actualizat pentru a descuraja treptat deţinerea vehiculelor poluante, arată reprezentanţii unei companii de consultanţă.

Potrivit lui Dragoş Fundulea, principal Roland Berger Bucureşti, elemente alternative ce ar putea fi luate în considerare sunt : valoarea autovehiculelor, norma de poluare sau emisiile de dioxid de carbon.

În lipsa unor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcţie de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieţei de autovehicule electrice în România, creând o dependenţă ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung, arată compania de consultanţă.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

“România oferă în prezent unele dintre cele mai generoase stimulente pentru achiziţionarea de vehicule electrice din Europa, în contrast cu alte ţări-cheie ale Uniunii Europene, precum Germania, Olanda, Franţa şi Suedia, care reduc sau înlătură treptat sprijinul financiar pentru achiziţia vehiculelor hibride sau electrice. Pe de altă parte, bugetul Rabla Plus, care oferă stimulente financiare pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi hibride, aproape s-a dublat an de an şi a ajuns la 218 milioane euro în 2022. Cu toate acestea, în lipsa altor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcţie de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieţei de autovehicule electrice în România, creând o dependenţă ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung”, se precizează în documentul citat.

Potrivit acestuia, sistemul de impozitare a vehiculelor din România se bazează exclusiv pe capacitatea cilindrică a motorului, fiind acordate reduceri semnificative autovehiculelor hibride şi electrice. Cu toate acestea, nu sunt luate în considerare diferite grade de hibridizare.

Vehiculele hibride “mild” beneficiază de o reducere de 95% a impozitului, egală cu reducerea aplicată hibridelor plug-in, în timp ce vehiculele complet electrice momentan nu sunt impozitate. Acest sistem favorizează în mod disproporţionat vehiculele hibride faţă de cele complet electrice, consideră sursa.

În contrast, alte ţări europene utilizează multipli factori în calcularea impozitului, inclusiv consideraţii privind poluarea şi emisiile de gaze cu efect de seră. Un cadru de impozitare optim pentru România ar putea lua în considerare valoarea autovehiculelor, emisiile de dioxid de carbon şi norma de poluare a acestora pentru a descuraja treptat utilizarea vehiculele poluante.

Zonele cu emisii reduse încurajează de asemenea adopţia vehiculelor mai puţin poluante în mod indirect. România este în urmă în acest sens faţă de Europa de Vest. Ţări precum Franţa şi Marea Britanie au implementat multiple zone cu emisii scăzute sau emisii zero, în timp ce pe plan local nu există momentan zone clar definite în care să fie limitat accesul vehiculelor foarte poluante, subliniază consultanţii.

În 2022, în România au fost înmatriculate peste 15.000 de vehicule electrice şi hibride plug-in noi, ceea ce a reprezentat o creştere de 70% faţă de anul 2021, dintre care 75% au fost vehicule electrice. Conform Roland Berger, această creştere se datorează în special programului de sprijin Rabla Plus şi disponibilităţii mai mari a modelelor cu propulsie electrică.

Pe de altă parte, România încă se află în urma multor ţări din Europa de Vest în ceea ce priveşte adopţia mobilităţii electrice, mai precizează compania. În context, Szabolcs Nemes, partener în cadrul Roland Berger Bucureşti, consideră că, în comparaţie cu alte ţări, România oferă stimulente generoase pentru achiziţia vehiculelor electrice, însă trebuie stabilite ţinte clare de reducere a emisiilor parcului auto la nivel naţional.

Numărul locaţiilor de încărcare a crescut susţinut, cu aproximativ 300 pe an, în timp ce staţiile de încărcare rapidă (cu puteri de încărcare de minim 50kW) şi ultra-rapidă (puteri de încărcare de peste 150kW) sunt mai comune decât în trecut. Acestea au reprezentat 42% din piaţă în 2022. Majoritatea locaţiilor de încărcare operează o singură staţie, în timp ce mai puţin de 5% din totalul locaţiilor au instalate trei sau mai multe staţii de încărcare.

Aproximativ 30% din infrastructura publică de încărcare se află în zona de retail. Dealerii auto deţin a doua cea mai mare pondere în ceea ce priveşte infrastructura de încărcare rapidă, dar multe dintre acestea sunt semi-publice. Reţelele de benzinării au înregistrat cea mai mare creştere în 2022 în privinţa construirii staţiilor de încărcare electrică, cu focus pe staţiile rapide şi ultra-rapide (74% din total).