Sursa: Facebook/ MIPE
Celine Gauer, director general al SG Recover (Recovery and Resilience Task Force), din cadrul Comisiei Europene, se află într-o vizită în București pentru a discuta despre jaloanele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Misiunea în România face parte din cadrul unor întâlniri periodice între oficialii Comisei Europene și cei ai statelor membre, cu privire la progresele înregistrate în implementarea planurilor lor naționale de redresare și reziliență.
În acest timp, miercuri, Plenul Senatului dezbate proiectul de reformă a pensiilor speciale, după ce comisiile de specialitate au dat, marţi, un raport comun favorabil cu amendamente admise propunerii legislative iniţiate de Guvern. Proiectul de lege al Guvernului României vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Printre amendamentele adoptate marți în comisii se regăsesc: impozitare progresivă, care va ajunge până la 15%, pentru pensiile fără contributivite suportate din bugetul de stat care depășesc un anumit nivel, interdicție la cumulul mai multor pensii speciale și faptul că nicio pensie nu va depăși venitul din perioada de activitate.
Context. Reamintim că Comisia Europeană a cerut autorităților de la București, potrivit unei scrisori consultate de G4Media, să modifice radical actualul proiect de lege privind pensiile speciale (ale militarilor, magistraților, diplomaților etc.). Oficialii de la Bruxelles arată că proiectul ar face doar economii „foarte limitate” și nu rezolvă principiul echității. Scrisoarea arată că pensiile militare ar trebui diminuate prin scăderea așa-numitei „rate de înlocuire” (procentul pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului), iar în cazul magistraților e nevoie de creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent.
Mai precis, Comisia Europeană sugerează ca în cazul pensiilor militare rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, rata de înlocuire este de 65% din ultimele 6 luni. În proiectul de lege, rata de înlocuire e de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente.
Reamintim că România și-a asumat prin PNRR reformarea pensiilor speciale, care reprezintă acum o cheltuială anuală de circa 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB) și sunt o sursă de inechitate socială, dat fiind că nu respectă principiul general al contributivității (cu excepția pensiilor militare, care o respectă parțial). Dacă nu va face reforma pensiilor speciale, România va pierde o tranșă PNRR, valoarea acesteia urmând a fi calculată de Comisia Europeană.
Un proiect de lege privind reformarea pensiilor de serviciu, cunoscute drept pensii speciale, a fost depus la Parlament în decembrie 2022 de către ministrul social-democrat al Muncii, Marius Budăi. Surse guvernamentale au declarat pentru G4Media că Comisia Europeană a transmis săptămâna trecută o corespondență prin care arată că proiectul nu rezolvă problemele sistemice.
Printre beneficiarii de pensii de serviciu se numără influente categorii profesionale: judecători, procurori, militari, polițiști, angajați din serviciile secrete. Însuși premierul Nicolae Ciucă e militar de carieră, general în rezervă, și a anunțat că pensiile militarilor nu trebuie modificate.
Pensiile speciale sunt jalon PNRR în cererea de plată numărul 3. În prezent, România așteaptă aprobarea cererii numărul doi, pentru care nici măcar nu a primit (încă) undă verde.
