Ministerul Investițiilor, despre pierderile și posibilele pierderi din PNRR: Guvernul și reprezentanții Comisiei Europene sunt în dialog, pentru ca cererea a doua de plată să fie achitată integral/ Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro, pe fondul creșterii economice

Guvernul României și reprezentanții Comisiei Europene sunt într-un dialog permanent cu scopul ca cererea a II-a de plată din PNRR să fie achitată integral, transmite Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național al planului. “La acest moment aceasta este singura optiune luată în calcul”, subliniază reprezentanții ministerului, care țin să facă o serie de precizări legate de stadiul proiectului. MIPE admite că Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro, pe fondul creșterii economice peste așteptări. Nu doar România se află în această situație: pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creșterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările aferente.

Precizările vin în contextul în care Economedia informa, în urmă cu trei zile, că România este pe cale să piardă 2,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv 700 de milioane de euro după ce a întârziat să îndeplinească mai multe jaloane din cererea de plată numărul 2, iar alte 2,1 miliarde de euro după ce a înregistrat o creștere economică peste așteptări în 2021 – iar Guvernul a decis că aceste fonduri vor fi tăiate de la energie, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri, arată un document consultat de Economedia și G4Media.

Detalii aici:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Surse: România este pe cale să piardă 2,8 miliarde de euro din PNRR / Minus 700 de milioane de euro pentru jaloanele neîndeplinite din cererea de plată numărul 2 / Educația, sănătatea, energia pierd fonduri de 2 miliarde de euro, tăiate după creșterea economică peste așteptări

MIPE subliniază acum că, în cadrul procesului de avizare a unei cereri de plată, Comisia Europeană poate solicita clarificări suplimentare față de documentația prin care un stat membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză.

“În vederea clarificării tuturor aspectelor necesare, Guvernul României, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a răspuns de fiecare dată prompt, împreună cu toți coordonatorii de reformă și investiții, tuturor cererilor de clarificări ce au apărut din partea Comisiei Europene. Guvernul României și reprezentanții Comisiei Europene sunt într-un dialog permanent cu scopul ca cererea a II-a de plată să fie achitată integral, iar la acest moment aceasta este singura optiune luată în calcul”, transmit reprezentanții guvernului.

MIPE susține că Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro, “întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020”, astfel că a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune, dar nu este definitivată o listă finală în acest sens. “Așadar, nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții”, transmite ministerul.

Conform regulamentului European 241/2021, statele membre au avut o alocare aferentă finanțării nerambursabile (granturilor) stabilită la nivelul anului 2020, din care 30% din valoarea acesteia a fost actualizată în iunie 2022, conform comunicării Comisiei europene de la momentul respectiv, în conformitate cu prevederile articolului art.11, alin (2): „Calculul contribuției financiare maxime prevăzute la alineatul (1) litera (b) se actualizează până la 30 iunie 2022 pentru fiecare stat membru prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective în ceea ce privește variația PIB-ului real în 2020 și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021”.

Astfel, Comisia Europeană a publicat în iunie 2022 sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această actualizare are loc deoarece 30% din valoarea maximă inițială a grantului s-a bazat, parțial, pe creșterea PIB-ului real estimată în previziunile economice din toamnă 2020 și, conform regulamentului european, aceasta a trebuit actualizată pe baza datelor Eurostat actuale, până la 30 iunie 2022, explică ministerul.

Pentru a intra în vigoare aceste modificări, pentru toate statele membre vor trebui adoptate noi decizii de punere în aplicare a Consiliului actualizate, în conformitate cu prevederile articolului 18, alin. (2) din regulamentul 241/2020: „După ce Comisia pune la dispoziție pentru alocare cuantumul menționat la articolul 12 alineatul (3), un stat membru poate actualiza și transmite planul de redresare și reziliență menționat la alineatul (1) de la prezentul articol pentru a ține seama de contribuția financiară maximă actualizată calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2).”

MIPE precizează că, în acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creșterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările aferente statelor membre, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului inițial, cum este cazul Belgiei. În iunie 2022, pe fondul creșterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de către CE pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%. De la o valoarea inițială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro.

Așadar, este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare și Reziliență a fost conceput pentru a spriji pentru investiții și reforme esențiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19.

Cum se va realiza actualizarea. Explicații MIPE

La sfârșitul lunii februarie 2023 a fost aprobat noul regulament european privind amendarea regulamentului inițial al Mecanismului de Redresare și Reziliență. Această modificare vine în contextual noilor realități de la nivel european, pe fondul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucraniei, cu scopul de a realiza investiții verzi.

În luna martie 2023, CE a publicat un set de orientări privind planurile de redresare și reziliență în contextul planului REPowerEU, recomandarea fiind ca modificările planurilor în contextul introducerii capitolului dedicate REPowerEU să se realizeze concomitent cu alte actualizări necesare ca urmare a diminuării alocării aferente componentei de grant, dar și a ajustărilor de preț din cauza creșterii prețurilor, respectiv inflației, aspect ce conduce la necesitatea redimensionării unor ținte asumate în cadrul planurilor, precizează MIPE.

Conform orientărilor CE, printre exemplele de tipuri de modificări care ar putea fi propuse, se numără:

— creșterea cuantumului sprijinului sub formă de împrumut sau al transferurilor pentru a compensa o scădere a contribuției financiare;

— creșterea sau reducerea țintelor sau a unui set coerent de ținte, împreună cu modificarea proporțională a costului estimat al măsurii (măsurilor) în cauză;

— adăugarea sau eliminarea de măsuri legate de modificarea contribuției financiare;

— modificarea calendarului jaloanelor și al țintelor sau adaptarea descrierii măsurii și a jalonului/țintei afectate de modificarea contribuției financiare.

Cum se aleg investițiile care să fie cuprinse în reducerea de grant

În urma mandatului primit, MIPE spune că a elaborat propunerile de ajustare a sprijinului financiar aferent PNRR care să nu crească riscul de implementare a investițiilor din cadrul PNRR. Pentru ca selectarea investițiilor care să fie cuprinse în diminuarea de grant să fie cât mai puțin intruzivă asupra implementării Planului, s-a ținut cont de următoarele aspecte:

– Să nu se elimine reformele din plan.

– Să nu afecteze prioritățile specifice ale crizei actuale în următoarea ordine de prioritate: energie, transport, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri.

– Să nu afecteze contribuția la recomandările specifice de țară (RSȚ).

– Să nu afecteze procentele minime de contribuție la tranziția digitală (20% din total alocare) și neutralitatea climatică (37% din total alocare).

– Să fie diminuate investițiile care pot fi transferate / continuate în cadrul programelor din Politica de Coeziune

– Să nu afecteze capacitatea de implementare/maturitatea investițiilor.

Reamintim că, potrivit calendarului de implementare PNRR, România a avut de îndeplinit 51 jaloane și ținte cu termen de realizare trimestrul I si trimestrul II 2022, care au fost incluse în cea de-a doua cerere de plată, transmisă către Comisia Europeană la finalul anului 2022.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.