Ministerul Economiei din Rusia a revizuit în creştere previziunile privind evoluţia PIB-ului în 2023, de la un declin de 0,8% la un avans de 1,2%, dar a înrăutăţit previziunile pentru 2024, în contextul tendinţei care indică perspective de creştere pe termen lung mai lente, transmite Reuters, citat de Agerpres.
Săptămâna aceasta, şi Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei ruse în 2023, dar a avertizat că ţara s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar mult mai extins, şi un excedent de cont curent mult mai redus în acest an. Izolarea globală a Rusiei şi veniturile mai scăzute de pe urma energiei ar putea afecta ani de zile potenţialul de creştere al economiei ruse, susţine FMI.
Ministerul Economiei din Rusia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 2% în 2024, după ce în toamnă previziona un avans de 2,6%, în timp ce rata şomajului ar urma să se menţină la nivelul scăzut de 3,5% până în 2026.
În 2022, economia rusă s-a contractat cu 2,1%, iar înaintea invadării Ucrainei autorităţile de la Moscova previzionau un avans al PIB-ului de 3%.
Excedentul de cont curent al Rusiei s-a diminuat semnificativ, în primul trimestru din 2023, iar Ministerul Economiei se aşteaptă în acest an la un excedent de cont curent de 86,6 miliarde de dolari, faţă de prognoza anterioară de 157,6 miliarde de dolari.
Anul acesta, rubla s-a depreciat cu aproximativ 10%, a treia cea mai slabă performanţă în rândul monedelor globale, în contextul efectelor sancţiunilor occidentale.
Restricţiile internaţionale impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei, impus de G7 (grupul statelor puternic industrializate), au creat o situaţie în care ţiţeiul rusesc Urals se vinde la un discount semnificativ de preţ faţă de ţiţeiul Brent.
Moscova se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care anul trecut s-au situat la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari), pentru a finanţa cheltuielile bugetare. Diminuarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar care a crescut din cauza costurilor asociate cu invadarea Ucrainei.