Sursa foto: Pixabay
Uniunea Europeană a ajuns la un acord privind un plan de 43 miliarde de euro pentru a extinde industria de semiconductori, în încercarea de a prinde din urmă Statele Unite şi Asia, a anunţat comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, transmit AFP şi Reuters.
Comisia Europeană, statele membre UE şi parlamentarii europeni au negociat de marţi la Strasbourg detaliile finale ale legii privind cipurile (EU Chips Act).
“Am ajuns la un acord referitor la Legea UE privind cipurile”, a declarat Breton, la o conferinţă de presă.
Legea are ca obiectiv dublarea ponderii blocului comunitar în producţia globală de cipuri la 20% până în 2030 şi vine după ce SUA au anunţat o reglementare “CHIPS for America Act” pentru a concura cu tehnologia Chinei. Pentru îndeplinirea obiectivului, UE va trebui să-şi majoreze de patru ori producţia de semiconductori.
În timp ce iniţial Comisia Europeană a propus finanţarea doar a fabricilor care produc cipuri de ultimă generaţie, guvernele UE şi parlamentarii europeni au extins prevederile legii pentru a acoperi întregul lanţ valoric, inclusiv cipuri mai vechi, precum şi facilităţile de cercetare şi design.
Compania americană Intel, care obţine subvenţii din Germania pentru noua unitate de producere a cipurilor, a salutat acordul.
“EU Chips Act va atrage investiţii acolo unde este cea mai mare nevoie – în capacităţi de producţie, competenţe, cercetare-dezvoltare (R&D). Sprijinul politic solid şi extins pentru aceste obiective arată că UE şi-a luat un angajament serios privind asigurarea viitoarei sale prosperităţi”, a afirmat Hendrik Bourgeois, de la Intel.
Prioritatea Uniunii Europene o reprezintă producţia de cipuri pe plan local, după ce pandemia a dus la perturbări în lanţurile de aprovizionare, care au provocat un deficit sever de componente.
Industria din Asia, în special firmele din China şi Taiwan, domină în prezent producerea şi exporturile de semiconductori.
Dar subvenţiile relativ modeste ale Europei ar putea pune o frână ambiţiei sale, a spus Richard Windsor, de la compania de cercetare Radio Free Mobile.
”Este probabil ca subvenţiile să fie în continuare sub cele disponibile în Asia, subliniind încă o dată că semiconductorii sunt în acest moment despre geopolitică şi nu despre economie”, a scris el într-o notă pentru clienţi, înainte de acordul UE.
Coreea de Sud, unde se află companii precum Samsung, a anunțat, de asemenea, planuri de a cheltui sute de miliarde de dolari pentru a stimula producţia de cipuri în următorul deceniu.
Taiwanul, unde se află sediul TSMC, Japonia, India, Vietnam şi Thailanda lucrează toate la stimulente pentru a atrage industriile de cipuri în ţările lor.
”Europa şi SUA se vor lupta să concureze împotriva Asiei”, a spus Windsor.
Un bun început
Legea UE privind cipurile este un început bun, având în vedere că UE nu are de ales decât să se alăture cursei subvenţiilor, dar blocul ar trebui să-şi folosească punctele forte în fabricarea de cipuri, a declarat Christopher Cytera, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicii Europene.
Compania olandeză ASML domină producţia de echipamente care sunt necesare pentru a produce cele mai noi cipuri utilizate în telefoane pentru maşini, Zeiss din Germania este lider în lentilele pentru ochelari şi camere, în timp ce Solvay din Belgia şi BASF din Germania furnizează substanţe chimice critice.
Totuşi, birocraţia UE, care necesită acordul a 27 de state membre, ar putea fi o problemă, spun experţii din industrie.
”Statele Unite pot primi banii aprobaţi de Congres, dar pentru ca Europa să obţină aprobarea banilor trebuie să treacă prin toate statele membre şi dacă Franţa şi Germania beneficiază, atunci este o mică problemă”, a spus Cytera.
A reveni din urmă în cursa cipurilor înseamnă mai mult decât construirea de fabrici, iar legea cipurilor recunoaşte acest lucru, concentrându-se pe dezvoltarea forţei de muncă calificate pentru viitor, a declarat Anielle Guedes, analist senior de cercetare la IDC Technologies.
”Unul dintre lucrurile de care industria are cea mai mare nevoie astăzi este să ridice profilul oamenilor care vor lucra în industrie în următorii ani”, a spus ea.
”În caz contrar, puteţi arunca bani în ceva de genul facilităţilor de producţie, dar acesta nu este genul de lucru în care puteţi împinge capital şi să ieşiţi de cealaltă parte cu orice tehnologie doriţi.”
Toate măsurile de creştere a producţiei pot crea propriile probleme în viitor, pe măsură ce lanţurile globale de aprovizionare revin la niveluri normale, a spus Rem Korteweg, de la Institutul Clingendael.
”Există deja indicii că ce a fost mai rău ar fi trecut, în privinţa deficitului de semiconductori, astfel încât am putea avea riscul unor surplusuri subvenţionate puternic, câţiva ani mai târziu”, a spus el.