sursa foto: Pexels
Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, afirmă că în cadrul vizitei premierului Marcel Ciolacu la Bruxelles vor fi discutate aspecte care ţin de implementarea PNRR – reforma pensiilor, a pensiilor speciale şi a salarizării unice, ”precum şi problema sustenabilităţii financiare pe termen lung legată de deficitul bugetar, care este o preocupare a Comisiei Europene în momentul de faţă”, transmite News.ro, citând declarații televizate.
Marcel Boloş a declarat, joi seară, la Antena 3, că la Bruxelles se vor discuta ”problemele care ţin de implementarea PNRR, în special zona de reforme pentru ceea ce înseamnă pensiile generale, pensiile speciale, dar şi reforma salarizării unice, precum şi problema sustenabilităţii financiare pe termen lung legată de deficitul bugetar, care este o preocupare a Comisiei Europene în momentul de faţă, noi avem un angajament de deficit asumat până la sfârşitul anului 2023 de 4% din PIB”.
”Noi avem, din acest punct de vedere, o problemă care îngrijorează Comisia pentru că sunt trei, să zic aşa, probleme cu impact major asupra finanţelor României. Pe de-o parte este reducerea deficitului bugetar care, conform angajamentelor asumate de România, în anul 2024 avem 3% din PIB acest angajament (…), apoi avem reforma pensiilor generale, care va genera un impact bugetar substanţial, fiindcă avem acolo înlăturarea inechităţilor sociale pentru populaţia cu pensii mici, şi sigur cea de-a treia problemă pe care eu am menţionat-o, care de asemenea este cu impact bugetar, mai ales ţinând cont de revendicările profesorilor şi de ceea ce s-a întâmplat pe această temă în ultima vreme (…) Aceasta creează îngrijorări pentru Comisie fiindcă în lipsa unui spaţiu fiscal suficient avem acest risc ca angajamentul pe care îl avem pentru anul 2024, de 3% din PIB, să nu îl putem respecta”, a explicat ministrul.
Întrebat dacă au existat lucruri pe care Comisia Europeană să le ceară expres, dar pe care Guvernul nu doreşte să le facă, Boloş a răspuns: ”Acum noi, cum spuneam, avem angajamentul asumat prin PNRR în ceea ce priveşte reforma fiscală, a impozitelor şi taxelor şi din acest punct de vedere a fost întocmit un raport al Băncii Mondiale în care sunt formulate câteva recomandări, care unele sunt măsuri structurale, adică au impact bugetar semnificativ şi sunt pe termen lung, iar altă parte din aceste măsuri nu sunt atât de relevante pentru discuţia în sine despre reforma fiscală. Pe de altă parte, noi avem conturat un plan de măsuri fiscale care a fost agreat în coaliţia de guvernare şi sigur Comisia analizează acest plan raportat la angajamentele asumate prin PNRR”.
El a precizat că planul şi măsurile concrete nu sunt încă definitivate la nivelul coaliţiei de guvernare.
”Pe de altă parte, în angajamentele asumate de către noi prin PNRR şi raportul întocmit de către Banca Mondială face aceste recomandări în ceea ce priveşte microîntreprinderile care sunt destul de relevante ca impact bugetar, inclusiv prin reducerea plafonului de la 500.000 de euro cât avem acum, începând cu 2024 la 250.000 şi până când se egalizează”, a continuat Boloş.
El a afirmat că planul privind măsurile fiscale agreate în coaliţie şi privind reducerea de cheltuieli a fost prezentat Comisiei Europene.
”Pe fond îngrijorarea lor înseamnă deficitul bugetar şi evoluţia. (…) Problema de sustenabilitate a finanţelor, ceea ce înseamnă sustenabilitatea finanţelor României apare în contextul acestor reforme grele cu impact bugetar major pentru ceea ce înseamnă pensiile generale şi reforma salarizarii unice, care în lipsa unui pentru spaţiu fiscal adecvat, împreună cu un deficit bugetar pe care deja îl avem, generează probleme de sustenabilitate pe viitor. De aceea, noi cand am prezentat planul de măsuri fiscale, care este mult mai blând faţă de ceea ce există ca recomandare a Băncii Mondiale în ceea ce priveşte măsurile structurale – o măsură structurală înseamnă o măsură cu impact bugetar mare şi pe termen lung – şi Comisia a cerut să completam planul de măsuri fiscale, aşa cum am şi precizat”, a declarat ministrul.
”Pot să vă spun că măsurile consistente din raportul Băncii Mondiale unele sunt imposibil de luat, vă dau un exemplu, ca să fie limpede, a aduce TVA la o singura cotă standard de TVA de 19% ar înseamna să renunţăm la cota redusă de 5% sau de 9%”, a completat el.
Potrivit lui Boloş, ”noi încercăm prin planul de măsuri fiscale aprobat să nu fim atât de agresivi din punct de vedere al reformei bugetare, v-am dat exemplul TVA care ar avea consecinţă că alimentele cresc de la 9 la 19%”.
”Aceste lucruri depind de discuţia pe care o va avea Premierul şi în acelaşi timp de ce măsuri mai gândim noi încât să nu afectăm mediul de afaceri şi populaţia, şi să asigurăm sustenabilitate pentru aceste măsuri”, a subliniat el.