Sursa foto: Facebook/Giorgia Meloni
Banca Centrală Europeană a luat în vizor taxa pe profiturile excepționale obținute de bănci, pe care vrea să o impună guvernul de la Roma, avertizând că aceasta riscă să facă sectorul mai vulnerabil la o recesiune economică și îndemnând Roma să evalueze cu atenție impactul taxei, scrie Financial Times.
Opinia juridică neobligatorie a BCE, publicată miercuri, în timp ce consiliul guvernatorilor săi s-a reunit la Frankfurt, va intensifica tensiunile cu Roma, deja ridicate după creșterile puternice ale costurilor de împrumut de către BCE.
Însă, într-un interviu acordat miercuri seară, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a exclus eliminarea taxei, deși a declarat că detaliile ar putea fi modificate cu condiția ca veniturile să rămână “neschimbate” și ca taxa să genereze în continuare venituri de “puțin sub” 3 miliarde de euro, așa cum se așteaptă acum Roma.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Dacă sunt corecții de făcut, se pot face, dar nu vreau să dau înapoi”, a declarat ea la televiziunea publică.
Comentariile ei au venit la câteva ore după ce BCE a avertizat că băncile cu niveluri de capital mai slabe sau instituțiile mai mici, mai dependente de activitățile tradiționale de creditare, “ar putea deveni mai puțin capabile să absoarbă potențialele riscuri de scădere ale unei încetiniri economice” ca urmare a taxei propuse.
BCE a adăugat că taxa dorită de Italia ar putea afecta, de asemenea, stabilitatea financiară a zonei euro, prin reducerea profiturilor reținute de bănci, prin limitarea capacității lor de creditare și prin restrângerea capacității lor de a acumula rezerve de capital pentru a absorbi pierderile viitoare.
Decizia șocantă de luna trecută de a impune un impozit de 40% pe o parte din veniturile nete din dobânzi ale băncilor italiene – marja dintre ceea ce câștigă din împrumuturi și ceea ce plătesc deponenților – a fost anunțată în cadrul unei conferințe de presă susținute la ore târzii, de vicepremierul Matteo Salvini. Aceasta a zguduit investitorii și a făcut ca acțiunile băncilor să se prăbușească în dimineața următoare.
Pe lângă confuzie, au apărut mai multe versiuni ale detaliilor taxei propuse, în timp ce băncile și investitorii căutau claritate. După aproape 24 de ore, ministerul de finanțe a dat parțial înapoi, reducând domeniul de aplicare al taxei și plafonând colectarea la 0,1% din activele totale ale băncilor.
Propunerea Italiei urmează unor măsuri similare luate de guvernele UE din Spania, Ungaria, Republica Cehă și Lituania în ultimul an, care, în majoritatea lor, au atras reproșuri similare din partea BCE.
Meloni a apărat în repetate rânduri taxa, despre care a spus că este necesară pentru a limita “profiturile ilegitime” ale creditorilor care nu au reușit să crească ratele la depozite, chiar dacă ratele de politică monetară ale BCE au crescut. Într-o înregistrare video pe rețelele de socializare, ea a numit această măsură “o taxă pe o marjă nedreaptă”.
Creditorii au contestat taxa, punând sub semnul întrebării legalitatea sa de bază. Asociația bancară italiană a declarat, în mărturia depusă în parlament săptămâna aceasta, că taxa încalcă principiul constituțional italian al dreptului de proprietate, având în vedere “natura de expropriere a măsurii asupra averii societății”.
De asemenea, asociația a susținut că compararea marjelor actuale cu cele dintr-o perioadă în care “ratele dobânzilor se învârteau în jurul valorii de zero” nu este un parametru corect și ar putea încălca principiul fundamental al UE al liberei concurențe.
BCE a avertizat că “natura retroactivă a taxei ar putea alimenta percepția unui cadru de impozitare incert și ar putea da naștere unor litigii de amploare, creând probleme de incertitudine juridică”.
Deși creșterea ratelor dobânzilor a stimulat profiturile băncilor, permițându-le acestora să crească costul împrumuturilor mai rapid decât rata pe care o oferă economiștilor, BCE a afirmat că acest lucru ar putea să nu dureze, deoarece sectorul ar putea fi afectat de scăderea volumului de împrumuturi și de creșterea pierderilor din cauza neplății creditelor existente.
Economia italiană s-a contractat cu 0,4% în cele trei luni până în iunie față de trimestrul precedent, reflectând o încetinire a producției și reducerea stimulentelor fiscale pentru renovarea locuințelor.
“BCE recomandă ca, pentru a evalua dacă aplicarea sa prezintă riscuri pentru stabilitatea financiară și, în special, dacă are potențialul de a afecta rezistența sectorului bancar și de a provoca distorsiuni pe piață, decretul-lege să fie însoțit de o analiză aprofundată a potențialelor consecințe negative pentru sectorul bancar”, a precizat BCE.
