EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Comisia Europeană descrie, în scrisoarea trimisă Guvernului prin care suspendă 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR, un întreg lanț de conflict de interese și influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie, arată documentul obținut în exclusivitate de Economedia. Comisia a decis, astfel, să suspende o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon, conform informațiilor Economedia.

Pe scurt, documentul descrie cum un secretar de stat din Ministerul Energiei era președinte al comisiei de selecție pentru conducerea unei companii și apoi el a fost selectat chiar de această comisie pentru a ocupa loc în conducerea companiei. Alt secretar de stat din Energie a fost ales în consiliul de administrație al unei companii de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei. Alt secretar de stat din Energie a fost ales în același mod de către comisie formată din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a ajuns chiar președinte al consiliului de administrație. Altă persoană a demisionat din consiliul de supraveghere pentru a fi numit în consiliul de administrație în calitate de director general. Un membru al comitetului de nominalizare și remunerare al unei companii a candidat și a fost ales în consiliul de administrație. Documentul mai arată alți membri din conducere au fost aleși fără procedură de selecție competitivă și transparentă.

• Citește și: Cine e de vină pentru suspendarea banilor din PNRR? România începe să pice testul marilor reforme

Scrisoarea Comisiei Europene, pe larg:

Comisia a analizat 17 companii de stat, dintre care 14 companii principale, plus alte două trasferate al AAAS și una care fuzionează cu altă companie de stat.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

„Dovezile furnizate de România cu privire la selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale celor 17 întreprinderi de stat nu demonstrează că selecția și numirea noilor membri au fost efectuate pe baza unor proceduri transparente și competitive”, arată scrisoarea Comisiei.

Astfel, Comisia consideră că au fost identificate conflicte de interese atât existente, cât și potențiale, dar și influențe politice și ierarhice nejustificate în procedurile de selecție a membrilor consiliului de administrație pentru 8 din cele 17 societăți de stat, respective: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy.

În plus, pentru o societate de stat, respectiv CNCIR, selecția și numirea consiliului de administrație au fost efectuate înainte de 1 februarie 2020, iar pentru o altă societate de stat, respectiv SAPE, nu există în prezent un consiliu de administrație complet.

În plus, pentru trei întreprinderi de stat (Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele și ICSITPML) nu s-a efectuat nici selecția, nici numirea consiliului de administrație.

Prima problemă: conflict de interese și influențe politice și ierarhice la selecția board-ului

Comisia a analizat 17 companii de stat, dintre care 14 companii principale, plus alte două trasferate al AAAS și una care fuzionează cu altă companie de stat.

„Dovezile furnizate de România cu privire la selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale celor 17 întreprinderi de stat nu demonstrează că selecția și numirea noilor membri au fost efectuate pe baza unor proceduri transparente și competitive”, arată scrisoarea Comisiei.

Astfel, Comisia consideră că au fost identificate conflicte de interese atât existente, cât și potențiale, dar și influențe politice și ierarhice nejustificate în procedurile de selecție a membrilor consiliului de administrație pentru 8 din cele 17 societăți de stat, respective: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy.

În plus, pentru o societate de stat, respectiv CNCIR, selecția și numirea consiliului de administrație au fost efectuate înainte de 1 februarie 2020, iar pentru o altă societate de stat, respectiv SAPE, nu există în prezent un consiliu de administrație complet.

În plus, pentru trei întreprinderi de stat (Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele și ICSITPML) nu s-a efectuat nici selecția, nici numirea consiliului de administrație.

• Hidroelectrica

Comisia a identificat mai multe probleme la selecția consiliului de supraveghere al Hidroelectrica:

– președintele comisiei de selecție pentru consiliul de supraveghere a fost inițial unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei. Această persoană s-a clasat pe primul loc la selecția efectuată de comitetul de selecție al cărui președinte era.

– un director din cadrul Ministerului Energiei, care a fost, de asemenea, numit membru al consiliului de supraveghere al Hidroelectrica, era, la momentul numirii sale, responsabil cu gestionarea și supravegherea direcției responsabile cu gestionarea întreprinderilor de stat din subordinea Ministerului Energiei, din care a fost numită majoritatea membrilor comitetului de selecție.

– trei membri ai consiliului de supraveghere au fost numiți în ianuarie 2024 fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, în timp ce jalonul nu prevede astfel de excepții. Deși România susține că unul dintre cei trei membri a fost nominalizat și numit de acționarii minoritari, Comisia nu a putut concluziona că acționarii minoritari se bucură de dreptul de a numi membrii consiliului de administrație în temeiul legislației române. În plus, România nu a furnizat nicio dovadă care să acorde acționarilor minoritari dreptul de a nominaliza și de a numi un reprezentant în consiliul de administrație al Hidroelectrica.

În ceea ce privește selecția consiliului de administrație, unul dintre membrii consiliului de supraveghere și ai comitetului de nominalizare și remunerare a demisionat din consiliul de supraveghere, după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în consiliul de administrație în calitate de director general la recomandarea comitetului de nominalizare și remunerare din care făcea parte. Această persoană este Karoly Borbely, conform informațiilor Economedia.

• Nuclearelectrica

În cazul Nuclearelectrica, trei din cei șapte membri ai consiliului de administrație au fost numiți din nou direct, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente. În plus, unul dintre membrii comitetului de nominalizare și remunerare a fost, de asemenea, candidat în cadrul procedurii de selecție și a fost în cele din urmă numit din nou în consiliul de administrație. În plus, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei, care, alături de ministru, conduce ministerul, a fost numit în consiliul de administrație, fiind clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei însuși. Între timp, aceștia au demisionat pentru a ocupa o altă funcție în cadrul Guvernului României.

• Romgaz

În cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație.

Conform informațiilor Economedia, secretarul de stat în cauză este Dan Drăgan.

• Oil Terminal

În cazul Oil Terminal, doi directori din cadrul Ministerului Energiei, care au fost, de asemenea, numiți în consiliul de administrație al Oil Terminal, gestionau, la momentul numirii lor, serviciile din cadrul Ministerului Energiei din care au fost numiți membrii comitetului de selecție. În plus, un membru al comitetului de nominalizare și remunerare a fost, de asemenea, candidat în cadrul procedurii de selecție și a fost în cele din urmă numit din nou în consiliul de administrație.

• Conpet

În cazul Conpet, un director din cadrul Ministerului Energiei se afla, la momentul numirii sale, într-o relație ierarhică cu membrii comitetului de selecție. România a susținut că, pe baza unei declarații de îngrijorare exprimate în scrisoarea de observație a serviciilor Comisiei din 28 iunie 202410 , membrii consiliului de administrație al Conpet și-au prezentat proiectele de scrisori de demisie.

• CE Oltenia

În cazul CE Oltenia, există o suprapunere între trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare și candidații selectați care au fost numiți în cele din urmă în consiliul de supraveghere. În plus, unul dintre membrii consiliului de supraveghere a fost numit fără a fi supus procesului de selecție. Deși România susține că acest membru a fost nominalizat și numit de către acționarul minoritar, pe baza informațiilor și a probelor disponibile, Comisia nu a putut concluziona că acționarii minoritari se bucură de dreptul de a numi membrii consiliului de administrație în temeiul legislației române.

România nu a furnizat niciun element de probă care să acorde acționarilor minoritari dreptul de a nominaliza și de a numi un reprezentant în consiliul de administrație. În plus, în cadrul procesului de selecție a consiliului de administrație, doi candidați care au făcut parte anterior din consiliul de administrație – implicați în selectarea și contractarea expertului independent – au fost (re)numiți în noul consiliu de administrație, fiind selectați de expertul independent.

• Electrocentrale Craiova

În cazul Electrocentrale Craiova, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare au fost, de asemenea, candidați în procedura de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație.

• Midia Green Energy

În cazul Midia Green Energy, secretarul general al Ministerului Energiei, care se afla într-o relație ierarhică cu membrii comitetului de selecție, a fost numit președinte al consiliului de administrație. În plus, doi membri ai comitetului de nominalizare și remunerare au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație.

• CNCIR

În cazul CNCIR, selecția și numirea consiliului de administrație au fost deja efectuate înainte de 1 februarie 2020, iar societatea nu a numit din nou un consiliu în conformitate cu cerințele de etapă. În acest sens, România a indicat că o nouă procedură de selecție și numire a consiliului de administrație va începe în august 2024.

SAPE

În cazul SAPE, până în prezent, România nu a furnizat dovezi privind inițierea procedurii de selecție și numire a unui nou membru al consiliului de administrație pentru ocuparea postului rămas vacant ca urmare a demisiei unui membru numit anterior. Prin urmare, în prezent nu există un consiliu de administrație complet.

• Alte companii

În cazul Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele și ICSITPML nu au fost inițiate proceduri de selecție și numire. Autoritățile și-au exprimat, de asemenea, intenția de a fuziona sau de a transfera proprietatea asupra acestor întreprinderi de stat către alte entități din cadrul statului român care vor exercita drepturile de proprietate ale statului. Cu toate acestea, Comisia constată că România nu a furnizat informații și dovezi concludente potrivit cărora aceste trei întreprinderi de stat ar trebui excluse din domeniul de aplicare al etapei 121, care se referă la toate întreprinderile naționale de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei.

A doua problemă: Unii membri de board aleși au mandate mai lungi

Comisia mai susține că România nu a demonstrat că membrii consiliilor de administrație și de supraveghere pentru toate cele 17 întreprinderi naționale de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei au un mandat de patru ani, astfel cum prevede jalonul.

Comisia a considerat, cu titlu preliminar, că această cerință se aplică consiliilor în ansamblul lor, mai degrabă decât membrilor lor individuali, care trebuie numiți pentru un mandat de patru ani. Acest lucru se datorează faptului că, în cazul unui post vacant în cadrul consiliilor, este obligatoriu ca noul membru al consiliului să fie numit pentru restul mandatului existent al consiliului. Cu toate acestea, această cerință nu a fost încă îndeplinită pentru opt întreprinderi de stat.

Un membru al consiliului de administrație al Romgaz, care a fost numit în același timp cu alții, are un mandat mai lung de patru ani.

În plus, în cazul CE Oltenia, Nuclearelectrica și SAPE, lipsește un mandat al membrilor consiliilor de administrație.

În plus, în cazul CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele și ICSITPML nu au fost furnizate mandate valide.

Prin urmare, există 20 de durate problematice din 105 mandate, în 8 întreprinderi de stat din 17, iar Comisia nu poate concluziona că consiliile de administrație au fost numite cu un mandat de 4 ani, astfel cum prevede jalonul.

A treia problemă: Sistemul de remunerare nu se bazează pe performanță

Comisia consideră cădovezile furnizate de România nu demonstrează că sistemul de remunerare a membrilor consiliului de administrație al întreprinderilor de stat se bazează pe obiective cantitative și calitative („indicatori-cheie de performanță” – KPI) legate de performanța financiară (cum ar fi veniturile și randamentul, implicarea bugetului de stat, eficiența costurilor) și de performanță a serviciilor (cum ar fi evaluările inter pares, feedback-ul clienților, cota de piață, fidelizarea clienților) ale întreprinderilor de stat, astfel cum prevede jalonul.

România nu a furnizat actele adiționale semnate la mandatele noilor membri ai consiliului de administrație, care stabilesc indicatorii de performanță cheie, pentru șapte întreprinderi de stat (Nuclearelectrica, CE Oltenia, SAPE, ELCEN, Electrocentrale Craiova, CONPET și CE Valea Jiului). În mod similar, nu există KPI-uri în cazul CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML.

Astfel, pentru 39 de membri ai consiliilor de administrație din 105, în 11 întreprinderi de stat din 17, Comisia nu poate concluziona că remunerația acestor membri ai consiliului de administrație se bazează pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară și de performanță a serviciilor, astfel cum prevede jalonul.

În concluzie, Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro.