Comisia Europeană descrie, în scrisoarea trimisă Guvernului prin care suspendă 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR, un întreg lanț de conflict de interese și influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie, arată documentul obținut în exclusivitate de Economedia. Comisia a decis, astfel, să suspende o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon, conform informațiilor Economedia.
Pe scurt, documentul descrie cum un secretar de stat din Ministerul Energiei era președinte al comisiei de selecție pentru conducerea unei companii și apoi el a fost selectat chiar de această comisie pentru a ocupa loc în conducerea companiei. Alt secretar de stat din Energie a fost ales în consiliul de administrație al unei companii de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei. Alt secretar de stat din Energie a fost ales în același mod de către comisie formată din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a ajuns chiar președinte al consiliului de administrație. Altă persoană a demisionat din consiliul de supraveghere pentru a fi numit în consiliul de administrație în calitate de director general. Un membru al comitetului de nominalizare și remunerare al unei companii a candidat și a fost ales în consiliul de administrație. Documentul mai arată alți membri din conducere au fost aleși fără procedură de selecție competitivă și transparentă.
- Citește și: Cine e de vină pentru suspendarea banilor din PNRR? România începe să pice testul marilor reforme
Scrisoarea Comisiei Europene, pe larg:
Comisia a analizat 17 companii de stat, dintre care 14 companii principale, plus alte două trasferate al AAAS și una care fuzionează cu altă companie de stat.
„Dovezile furnizate de România cu privire la selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale celor 17 întreprinderi de stat nu demonstrează că selecția și numirea noilor membri au fost efectuate pe baza unor proceduri transparente și competitive”, arată scrisoarea Comisiei.
Astfel, Comisia consideră că au fost identificate conflicte de interese atât existente, cât și potențiale, dar și influențe politice și ierarhice nejustificate în procedurile de selecție a membrilor consiliului de administrație pentru 8 din cele 17 societăți de stat, respective: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy.
În plus, pentru o societate de stat, respectiv CNCIR, selecția și numirea consiliului de administrație au fost efectuate înainte de 1 februarie 2020, iar pentru o altă societate de stat, respectiv SAPE, nu există în prezent un consiliu de administrație complet.
În plus, pentru trei întreprinderi de stat (Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele și ICSITPML) nu s-a efectuat nici selecția, nici numirea consiliului de administrație.
Prima problemă: conflict de interese și influențe politice și ierarhice la selecția board-ului
Comisia a analizat 17 companii de stat, dintre care 14 companii principale, plus alte două trasferate al AAAS și una care fuzionează cu altă companie de stat.
„Dovezile furnizate de România cu privire la selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale celor 17 întreprinderi de stat nu demonstrează că selecția și numirea noilor membri au fost efectuate pe baza unor proceduri transparente și competitive”, arată scrisoarea Comisiei.
Astfel, Comisia consideră că au fost identificate conflicte de interese atât existente, cât și potențiale, dar și influențe politice și ierarhice nejustificate în procedurile de selecție a membrilor consiliului de administrație pentru 8 din cele 17 societăți de stat, respective: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy.
În plus, pentru o societate de stat, respectiv CNCIR, selecția și numirea consiliului de administrație au fost efectuate înainte de 1 februarie 2020, iar pentru o altă societate de stat, respectiv SAPE, nu există în prezent un consiliu de administrație complet.
În plus, pentru trei întreprinderi de stat (Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele și ICSITPML) nu s-a efectuat nici selecția, nici numirea consiliului de administrație.
- Hidroelectrica
Comisia a identificat mai multe probleme la selecția consiliului de supraveghere al Hidroelectrica:
– președintele comisiei de selecție pentru consiliul de supraveghere a fost inițial unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei. Această persoană s-a clasat pe primul loc la selecția efectuată de comitetul de selecție al cărui președinte era.
– un director din cadrul Ministerului Energiei, care a fost, de asemenea, numit membru al consiliului de supraveghere al Hidroelectrica, era, la momentul numirii sale, responsabil cu gestionarea și supravegherea direcției responsabile cu gestionarea întreprinderilor de stat din subordinea Ministerului Energiei, din care a fost numită majoritatea membrilor comitetului de selecție.
– trei membri ai consiliului de supraveghere au fost numiți în ianuarie 2024 fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, în timp ce jalonul nu prevede astfel de excepții. Deși România susține că unul dintre cei trei membri a fost nominalizat și numit de acționarii minoritari, Comisia nu a putut concluziona că acționarii minoritari se bucură de dreptul de a numi membrii consiliului de administrație în temeiul legislației române. În plus, România nu a furnizat nicio dovadă care să acorde acționarilor minoritari dreptul de a nominaliza și de a numi un reprezentant în consiliul de administrație al Hidroelectrica.
În ceea ce privește selecția consiliului de administrație, unul dintre membrii consiliului de supraveghere și ai comitetului de nominalizare și remunerare a demisionat din consiliul de supraveghere, după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în consiliul de administrație în calitate de director general la recomandarea comitetului de nominalizare și remunerare din care făcea parte. Această persoană este Karoly Borbely, conform informațiilor Economedia.
- Nuclearelectrica
În cazul Nuclearelectrica, trei din cei șapte membri ai consiliului de administrație au fost numiți din nou direct, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente. În plus, unul dintre membrii comitetului de nominalizare și remunerare a fost, de asemenea, candidat în cadrul procedurii de selecție și a fost în cele din urmă numit din nou în consiliul de administrație. În plus, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei, care, alături de ministru, conduce ministerul, a fost numit în consiliul de administrație, fiind clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei însuși. Între timp, aceștia au demisionat pentru a ocupa o altă funcție în cadrul Guvernului României.
- Romgaz
În cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație.
Conform informațiilor Economedia, secretarul de stat în cauză este Dan Drăgan.
- Oil Terminal
În cazul Oil Terminal, doi directori din cadrul Ministerului Energiei, care au fost, de asemenea, numiți în consiliul de administrație al Oil Terminal, gestionau, la momentul numirii lor, serviciile din cadrul Ministerului Energiei din care au fost numiți membrii comitetului de selecție. În plus, un membru al comitetului de nominalizare și remunerare a fost, de asemenea, candidat în cadrul procedurii de selecție și a fost în cele din urmă numit din nou în consiliul de administrație.
- Conpet
În cazul Conpet, un director din cadrul Ministerului Energiei se afla, la momentul numirii sale, într-o relație ierarhică cu membrii comitetului de selecție. România a susținut că, pe baza unei declarații de îngrijorare exprimate în scrisoarea de observație a serviciilor Comisiei din 28 iunie 202410 , membrii consiliului de administrație al Conpet și-au prezentat proiectele de scrisori de demisie.
- CE Oltenia
În cazul CE Oltenia, există o suprapunere între trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare și candidații selectați care au fost numiți în cele din urmă în consiliul de supraveghere. În plus, unul dintre membrii consiliului de supraveghere a fost numit fără a fi supus procesului de selecție. Deși România susține că acest membru a fost nominalizat și numit de către acționarul minoritar, pe baza informațiilor și a probelor disponibile, Comisia nu a putut concluziona că acționarii minoritari se bucură de dreptul de a numi membrii consiliului de administrație în temeiul legislației române.
România nu a furnizat niciun element de probă care să acorde acționarilor minoritari dreptul de a nominaliza și de a numi un reprezentant în consiliul de administrație. În plus, în cadrul procesului de selecție a consiliului de administrație, doi candidați care au făcut parte anterior din consiliul de administrație – implicați în selectarea și contractarea expertului independent – au fost (re)numiți în noul consiliu de administrație, fiind selectați de expertul independent.
- Electrocentrale Craiova
În cazul Electrocentrale Craiova, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare au fost, de asemenea, candidați în procedura de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație.
- Midia Green Energy
În cazul Midia Green Energy, secretarul general al Ministerului Energiei, care se afla într-o relație ierarhică cu membrii comitetului de selecție, a fost numit președinte al consiliului de administrație. În plus, doi membri ai comitetului de nominalizare și remunerare au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație.
- CNCIR
În cazul CNCIR, selecția și numirea consiliului de administrație au fost deja efectuate înainte de 1 februarie 2020, iar societatea nu a numit din nou un consiliu în conformitate cu cerințele de etapă. În acest sens, România a indicat că o nouă procedură de selecție și numire a consiliului de administrație va începe în august 2024.
SAPE
În cazul SAPE, până în prezent, România nu a furnizat dovezi privind inițierea procedurii de selecție și numire a unui nou membru al consiliului de administrație pentru ocuparea postului rămas vacant ca urmare a demisiei unui membru numit anterior. Prin urmare, în prezent nu există un consiliu de administrație complet.
- Alte companii
În cazul Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele și ICSITPML nu au fost inițiate proceduri de selecție și numire. Autoritățile și-au exprimat, de asemenea, intenția de a fuziona sau de a transfera proprietatea asupra acestor întreprinderi de stat către alte entități din cadrul statului român care vor exercita drepturile de proprietate ale statului. Cu toate acestea, Comisia constată că România nu a furnizat informații și dovezi concludente potrivit cărora aceste trei întreprinderi de stat ar trebui excluse din domeniul de aplicare al etapei 121, care se referă la toate întreprinderile naționale de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei.
A doua problemă: Unii membri de board aleși au mandate mai lungi
Comisia mai susține că România nu a demonstrat că membrii consiliilor de administrație și de supraveghere pentru toate cele 17 întreprinderi naționale de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei au un mandat de patru ani, astfel cum prevede jalonul.
Comisia a considerat, cu titlu preliminar, că această cerință se aplică consiliilor în ansamblul lor, mai degrabă decât membrilor lor individuali, care trebuie numiți pentru un mandat de patru ani. Acest lucru se datorează faptului că, în cazul unui post vacant în cadrul consiliilor, este obligatoriu ca noul membru al consiliului să fie numit pentru restul mandatului existent al consiliului. Cu toate acestea, această cerință nu a fost încă îndeplinită pentru opt întreprinderi de stat.
Un membru al consiliului de administrație al Romgaz, care a fost numit în același timp cu alții, are un mandat mai lung de patru ani.
În plus, în cazul CE Oltenia, Nuclearelectrica și SAPE, lipsește un mandat al membrilor consiliilor de administrație.
În plus, în cazul CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele și ICSITPML nu au fost furnizate mandate valide.
Prin urmare, există 20 de durate problematice din 105 mandate, în 8 întreprinderi de stat din 17, iar Comisia nu poate concluziona că consiliile de administrație au fost numite cu un mandat de 4 ani, astfel cum prevede jalonul.
A treia problemă: Sistemul de remunerare nu se bazează pe performanță
Comisia consideră cădovezile furnizate de România nu demonstrează că sistemul de remunerare a membrilor consiliului de administrație al întreprinderilor de stat se bazează pe obiective cantitative și calitative („indicatori-cheie de performanță” – KPI) legate de performanța financiară (cum ar fi veniturile și randamentul, implicarea bugetului de stat, eficiența costurilor) și de performanță a serviciilor (cum ar fi evaluările inter pares, feedback-ul clienților, cota de piață, fidelizarea clienților) ale întreprinderilor de stat, astfel cum prevede jalonul.
România nu a furnizat actele adiționale semnate la mandatele noilor membri ai consiliului de administrație, care stabilesc indicatorii de performanță cheie, pentru șapte întreprinderi de stat (Nuclearelectrica, CE Oltenia, SAPE, ELCEN, Electrocentrale Craiova, CONPET și CE Valea Jiului). În mod similar, nu există KPI-uri în cazul CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML.
Astfel, pentru 39 de membri ai consiliilor de administrație din 105, în 11 întreprinderi de stat din 17, Comisia nu poate concluziona că remunerația acestor membri ai consiliului de administrație se bazează pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară și de performanță a serviciilor, astfel cum prevede jalonul.
În concluzie, Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro.