Cu un deficit bugetar ieșit de sub control și pe cale să se umfle și mai tare pe finalul anului electoral, Guvernul Ciolacu a ajuns cu împrumuturile pentru acoperirea deficitului bugetar (diferența dintre veniturile bugetare și cheltuieli) și refinanțarea datoriei publice la peste 199 miliarde de lei, o valoare record pentru primele 9 luni din an, pentru România. În 2023, Guvernul a împrumutat pe întreg anul 203 miliarde de lei.
Acest deficit de resurse financiare se va umfla și mai tare ca urmare a aplicării noii legi a pensiilor (recalcularea pensiilor) și intrarea în plată a celei de-a doua parte a măririi de salarii de 10% decisă în luna mai. Amintim că din 10 lei intrați la buget, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale. Este o statistică simplă care arată gradul de rigiditate al cheltuielilor statului.
Execuția bugetară pe primele 8 luni ale acestui an arată deja un deficit bugetar de 4,6% din PIB (cu aproape 2 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă a lui 2023). Adică deși veniturile bugetare au evoluat peste așteptări (+13,7% față de primele 8 luni din 2023) și ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste program (ceea ce arată că economia și mai ales consumul au mers bine până acum), ritmul de creștere al cheltuielilor bugetare, într-un an electoral cu toate rundele de alegeri, a fost și mai alert (+22,5%, față de doar +10% în bugetul de stat de la început de an).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Scăparea de sub control a deficitului este explicată de creșterea cheltuielilor cu salariile din sectorul public (+18 miliarde de lei față de programul inițial), a cheltuielilor de capital (+11,1 miliarde de lei față de programul inițial), a celor cu asistența socială, adică în mare parte pensii (+9,8 miliarde de lei), precum și de creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii (+10,6 miliarde de lei față de programul inițial).
- Amintim că problema deficitului bugetar este totuși cumva una ascunsă, pentru că ea nu stă numai în nivelul absolut al cheltuielilor, ci și în nivelul scăzut al veniturilor fiscale. În plus, Consiliul Fiscal spune că deficitul bugetar se va duce de fapt spre 8% din PIB în 2024.
Pe fondul ieșirii de sub control a cheltuielilor bugetare, sumele ce vor fi împrumutate până la final de an vor ajunge la circa 250 de miliarde de lei. Vorbim despre un necesar pentru deficitul bugetar cuprins între 123 și 130 miliarde de lei + 95 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente în acest an. La acestea se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei.
Guvernul a împrumutat din nou mai puțin decât obișnuiește de la bănci. A atras însă mai mult de pe piețele externe. Septembrie a adus și prima emisiune internă ratată din iunie încoace
Împrumuturile de la bănci, prin piața primară administrată de BNR, au totalizat în septembrie 5,6 miliarde de lei, mult sub media acestui an, în condițiile cererii mai scăzute de la bănci. În septembrie s-a consemnat și prima emisiune internă de titluri de stat eșuată din iunie încoace. Până acum, în acest an, Ministerul de Finanțe a avut doar 3 emisiuni eșuate.
Mare parte din finanțarea din septembrie a fost acoperită prin trei emisiuni de obligațiuni pe piețele externe, două în euro și una în dolari. Suma împrumutată a fost una record, de aproape 5 miliarde de euro, aceasta fiind a patra ieșire pe piața internațională din acest an. Emisiunile de euroobligațiuni au scadențe de 7 ani (2,25 miliarde de euro), respectiv 20 de ani (750 milioane de euro), iar cea de obligațiuni în dolari are scadența în 2034 (2,15 miliarde de dolari). Dobânzile la aceste împrumuturi externe au fost din nou sub cele la care se împrumută Guvernul, în lei, din piața locală.
Cel mai probabil, Guvernul va mai face o ieșire pe piața internațională, cândva în ultimele două luni din acest an. Totodată, până la final de an, Ministerul de Finanțe va emite cel mai probabil și obligațiuni Samurai, în yeni japonezi, pe piața financiară de la Tokyo, pentru a atrage ulterior și investitori în titluri în lei, având în vedere creșterea graduală a necesarului de finanțare al României.
În plus, de la populație, prin ultima ediție a programului Tezaur, ce se va încheia în data de 4 octombrie, Guvernul a atras aproximativ 1,33 miliarde de lei, conform celor mai recente date de pe site-ul Ministerului de Finanțe. Pe tot anul, prin Tezaur, Finanțele au împrumutat 10,63 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului. În plus, prin programul Fidelis, derulat prin Bursa de Valori București, Finanțele au împrumutat de la populație, în acest an, 10,4 miliarde de lei. O nouă emisiune de titluri de stat Fidelis începe pe 2 octombrie.
Cele 5,6 miliarde de lei atrase de la bănci, prin piața primară administrată de BNR, au fost făcute la dobânzi doar în ușoară scădere comparativ cu lunile de primăvară-vară, iar pe multe scadențe chiar la dobânzi în creștere, în ciuda celor 2 decizii de reducere a ratelor de dobândă ale băncii centrale. Asta arată că Guvernul pierde ușor-ușor încrederea piețelor și a băncilor, care și-au redus ofertele în mare parte din septembrie, punând presiune pe costuri și împingând în sus dobânzile suverane.
Dobânzile de împrumut ale României sunt deja cele mai ridicate din Uniunea Europeană și din Europa în general, în special din cauza inflației mari (cea mai mare din UE), a deficitului bugetar imens (7-8% din PIB) și a credibilității scăzute pe care o are clasa politică în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.
De altfel, Guvernul se împrumută mult mai scump acum decât comparativ cu decembrie 2023, când chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic, iar credibilitatea Guvernului era ușor reîmprospătată de măsurile fiscal-bugetare adoptate în septembrie-octombrie 2023, prin care se urmărea asigurarea unei sustenabilități financiare a țării prin creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului.
Câteva exemple în ceea ce privește dinamica din septembrie a costurilor de finanțare ale statului: ultimul împrumut din septembrie prin obligațiunile cu scadența aprilie 2031 s-a realizat la o dobândă de 6,64%, în creștere de la 6,55% în august, în timp ce împrumutul din septembrie prin obligațiuni cu scadența aprilie 2029 s-a făcut la o dobândă medie de 6,48% față de 6,37% în august.
În același timp, un împrumut pe scadența iulie 2034 s-a realizat la o dobândă de 6,78%, în creștere de la 6,54% în luna august și foarte aprope de nivelul de 6,82%, cât a fost dobânda la împrumutul din iulie pe aceeași scadență. Până în debutul săptămânii trecute aceasta era cea mai lungă scadență a statului. Acum cea mai lungă scadență este aprilie 2035, unde prima emisiune de titluri de stat a Guvernului s-a încheiat la o dobândă de 6,79%.
Necesarul ridicat de finanțare al Guvernului va ține cel mai probabil sus dobânzile suverane, în ciuda scăderii inflației și a ratelor de dobândă din partea BNR.
Guvernul riscă să piardă ușor-ușor încrederea piețelor. Dobânzile suverane au crescut, în ciuda scăderilor de dobândă de la BNR
În teorie, având în vedere faptul că Guvernul țintește un acord de reducere a deficitului bugetar la sub 3% din PIB pe un termen de 7 ani (reducere de cheltuieli de câte 0,74% din PIB în fiecare an din cei 7), Ministerul de Finanțe nu are motive să facă arierate foarte mari în final de 2024 care să mascheze mărimea reală a deficitului. Din contră, MF are tot interesul să împingă deficitul cât mai sus (7% noua țintă a Guvernului) în acest an pentru ca nivelul de plecare să ofere partidelor de la guvernare cât mai mult spațiu politic și fiscal.
În piața bancară continuă să existe o cantitate amplă de lei, lichiditate „în exces” care cel puțin în august s-a ridicat la circa 37 de miliarde de lei. Bani pe care băncile i-au parcat la Banca Națională a României (BNR), la o dobândă medie de 5,58%. BNR a permis umflarea acestui exces de lichiditate pentru ca Guvernul și economia reală să aibă surse de finanțare. Pe fondul acestui surplus de lichiditate dobânzile la creditele de consum și cele ipotecare oferite de bănci au tot scăzut în ultimul an și au sprijinit economia și consumul, care înregistrează o rată de creștere anuală foarte alertă, de 6-7%.
Per total, în septembrie, Guvernul a plătit către investitori din România circa 5,7 miliarde de lei, în contul emisiunilor de titluri de stat ajunse la scadență și a dobânzilor asociate datoriei guvernamentale. În același timp, în septembrie, Guvernul a atras din bănci, care sunt cei mai mari investitori în titluri de stat în lei, cele 5,6 miliarde de lei menționate anterior. Asta înseamnă că, pe net, administrația nici nu a retras și nici nu a adăugat lichiditate în piață.
Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, aproape 25% din datoria României în lei este deținută de investitori străini (nerezidenți – în creștere de la 19% în final de 2022), în timp ce în totalitatea datoriilor, în intern şi extern, ponderea investitorilor străini este de aproximativ 50%.
Notă: Valoarea de 199 miliarde de lei a împrumuturilor din acest an include credite de dezvoltare de la instituții internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Mondială, precum și finanțările atrase de Guvern de la populația României prin programele Tezaur și Fidelis. Nu sunt avute în vedere operațiuni de preschimbare realizate de Ministerul Finanțelor.
